Chateau Le Destrier 2011 Saint-Emilion

Daca arunci o privire pe internet si vrei sa afli informatii despre recolta 2011 din Bordeaux, vei descoperi un oarecare sentiment de indiferenta. In mare parte, concluzia este clara: anul cu pricina nu este, in nici un caz, unul excelent. Trecand peste conditiile climatice cam ciudate si problematice pentru producatori, sa nu uitam ca 2011 vine imediat dupa nebunia declansata de 2 recolte considerate "vintage of the century": 2010 si 2009. Si nu in ultimul rand, preturile nu au scazut atat de mult incat sa trezeasca interesul cumparatorilor. Din punctul meu de vedere, aici este de fapt marea gafa.

Apoi, cum este cazul in Bordeaux, selectia la sange trebuie aplicata in anii mai putin favorabili. Proprietatile cu prestigiu, logistica necesara si putere financiara isi vor putea permite mereu sa faca o selectie "bob cu bob", parcela cu parcela, a fructului considerat demn sa intre in grand vin. Cei mici si beneficiari ai unui "terroir" mai sarac vor avea probleme in a produce un vin cu adevarat bun. Totusi, asta nu inseamna ca multi dintre micii producatori nu isi vor da interesul sa scoata ceva decent pe piata. Bordeaux din zilele noastre s-a schimbat mult fata de cel din deceniile trecute. Pot spune ca am destula experienta cu "petits chateaux" pentru a trage o concluzie pe care am tot repetat-o pe acest blog: si la baza piramidei din Bordeaux, lucrurile au inceput sa devina din ce in ce mai serioase, un nivel minim de calitate fiind urmarit de tot mai multi. Consider ca se face o mare greseala insistand doar pe cru classe-uri si cateva cru bourgeois-uri mai rasarite. Ele nu reprezinta inima regiunii ci doar creierul.

De fiecare data cand am dorit sa incerc un vin usor de baut, neagresiv, care sa mearga fara batai de cap la o simpla masa de zi cu zi, m-am indreptat catre un Bordeaux low cost. Da, le-am preferat mereu ieftinelilor de Lume Noua deoarece, in multe cazuri, chiar si un Bordeaux insignifiant imi evoca mai multa naturalete si autenticitate. Iar de cand in ecuatie a aparut si Lidl, sarcina mea a fost usurata: pot incerca mult Bordeaux low cost, la preturi normale si cat se poate de decente, mai ales in raport cu ce se intampla acolo din punctul acesta de vedere.

Chateau Le Destrier este un micut St. Emilion edificator pentru ce a ajuns Bordeaux la baza piramidei. Nu, nu veti descoperi tone de fruct, concentratie imensa si o complexitate care sa va schimbe universul in care salasluiti. Dar pentru cei aflati in cautarea unui vin simplu, cu o corpolenta cel mult medie, o suculenta sincera, proaspata si o textura pe alocuri eleganta, Le Destrier le poate indeplini dorintele cu succes. Vinul se prezinta cu fruct bine copt, se duce rapid pe gat, nu are margini aspre sau note "verzi" deranjante. Este usor, rotund, cu arome directe, complet neagresiv si cu un final intrigant, in care isi fac aparitia nuante interesante de chilli. Per total, un exemplar judecat cum trebuie in contextul general al anului si care mi-a placut mai mult decat, probabil, a placut altora care au avut ocazia sa-l incerce.