Feteasca regala "Traditii" 2008 - Cramele Odobesti (Romania)

In primul rand, cer mii de scuze lui George pentru "furtul" pozei de pe al sau blog. Din pacate, n-am gasit nici o alta poza a acestei sticle pe gugal si am fost nevoit sa apelez la acest tertip, deoarece nu am degustat acest vin in cadrul minunatei sali de degustare de acasa :). George, ori imi accepti scuzele, ori stabilim o intalnire a avocatilor nostri :))

Dar sa trecem si la subiectul acestei scurte postari. Am dat peste acest vin intamplator, in urma unei vizite in Metro. La sectiunea de vinuri, dau peste aceasta sticla deschisa si expusa pentru degustare. Amintindu-mi de impresiile lui George, mi-am zis ca e bine sa profit de ocazie si sa vad ce si cum. Acum, eu am un sistem de alarma destul de bine pus la punct atunci cand elementele ecuatiei sunt: pret sub 10 lei, Odobesti (sau Vrancea, in general), demisec. Dar, tinand cont de imprejurari, nu aveam nimic de pierdut.

Scot dopul, torn putin in pahar si primul lucru care ma impresioneaza este culoarea - un galben auriu deschis, foarte limpede. Nasul este floral si destul de tipic fetestii regale, dar si cu acea nuanta de fan proaspat cosit pe care o iubesc la unele vinuri albe. Cum era de asteptat, gustul nu este de o complexitate covarsitoare dar...tinand cont de pretul vinului, am fost mai mult decat impresionat - destul de bine structurat, aciditate buna si un final usurel, scurt spre mediu, chiar placut. Nu sunt deloc un fan al vinurilor demiseci dar, de aceasta data, acea dulceata tip muscat parca ajuta mai bine la definirea acestui vin. Se integreaza foarte bine in sistem, sa zic asa.

De mentionat ca vinul nu a fost degustat in conditii propice, temperatura fiind destul de mare pentru un soi alb. In consecinta, e posibil sa imi fi scapat anumite nuante care apar in conditii ideale de degustare. Oricum, la pretul si numele implicat, aceasta feteasca regala a fost o surpriza placuta. Credeti-ma, printre sutele de posirci infame aflate pe rafturile magazinelor, vinul in cauza este o alegere foarte buna pentru consumul curent.

Scurta vizita la SCDVV Bujoru

Zilele trecute, printr-un concurs fericit de imprejurari, am reusit sa fac o scurta vizita "de lucru" la SCDVV Bujoru sau, mai pe romaneste, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru.

Nu am sa intru in detalii privind istoria acestui stabiliment, pe care le puteti gasi aruncand o privire aici. Din pacate, si aici se simt efectele nepasarii, lipsei de fonduri financiare si a altor probleme care apasa greu pe umerii cercetarii de orice fel din minunata noastra patrie. Sincer, ma asteptam la un tablou mult mai dezolant in momentul in care m-am hotarat sa fac aceasta incursiune in lumea viticulturii galatene. Din fericire, nu a fost chiar asa de rau. S-a vazut ca oamenii implicati in aceasta institutie sunt devotati total meseriei si, mai important, au reusit sa extraga maximum din putinul care le-a fost oferit. Daca nu ar fi existat posibilitatea de a accesa anumite fonduri europene, cred ca SCDVV Bujoru ar fi afisat o imagine mult mai neagra in aceste vremi de restriste nationala.

Evident, meritul principal revine specialistilor care lucreaza aici, adunati intr-o echipa care m-a impresionat foarte placut. Ei sunt oamenii condamnati sa stea mereu in umbra; sunt cei despre care nu veti auzi aproape niciodata si care se bucura de apreciere mai mult din partea colegilor de breasla din strainatate. Roadele muncii lor le puteti vedea doar daca intrati in interiorul statiunii. O astfel de vizita te face sa descoperi cat de complexa este, de fapt, aceasta "simpla" bautura numita vin si cata stiinta se afla in spatele obtinerii acesteia.

Din pacate, domeniul cercetarii in asta tara risca sa se afunde si mai tare in prapastie, daca nu va fi sustinut ceva mai puternic de cei care trebuie, teoretic, sa faca asta. Si asta am vazut-o cu ochii mei proprii si personali. Cu putinele fonduri accesate, s-a reusit dotarea laboratoarelor de cercetare cu ceva aparatura moderna si s-a reusit achizitia unor utilaje care sa ajute la inlesnirea procesului de vinificatie. Dar, dupa ce faci turul de onoare al statiunii, iti dai seama ca este prea putin. Fata de potentialul zonei, fata de oamenii devotati de acolo, fata de acest domeniu care se vrea un ambasador al pamantului mioritic in afara granitelor. Mi s-a spus ca este frustrant sa nu poti duce pana la capat procesul de vinificatie; aceasta statiune de cercetari nu detine, in acest moment, o linie de imbuteliere; un mic amanunt care este vital pentru a putea aduce fonduri financiare suplimentare si chiar insemnate. Da, este extrem de frustrant dar, in final, iti amintesti brusc in ce tara ai onoarea de a locui. O tara in care specialistii sunt aruncati in mediocritate, iar nulitatile sunt scoase in fata...

La final, as dori sa-mi exprim recunostinta D-lui Aurel Ciubuca, biologul statiunii (sper ca nu am gresit specializarea), care a avut amabilitatea si rabdarea de a-mi face turul statiunii si a carui explicatii privind fiecare proces derulat in aceasta zona mi-au fost de un real ajutor. Nu in ultimul rand, mii de multumiri lui Lucian si familiei sale, care mi-au inlesnit accesul in cadrul statiunii.

Daca veti avea posibilitatea sa vizitati vreodata o astfel de statiune de cercetari, nu ratati ocazia. Veti avea sansa de a descoperi o lume fascinanta, foarte putin cunoscuta si criminal trecuta cu vederea; o lume in care obtinerea unui vin bun este, in primul rand, o stiinta...si la propriu si la figurat.

"Gigantul" Antinori trece la productia de vinuri mioritice

Ei da, asta este o veste interesanta venita pe filiera Decanter. Marele Piero Antinori, taticul conceptului super-tuscan, impreuna cu John Halewood si-au unit fortele pentru a lansa pe piata noastra un nou vin.

Crama Vitis Metamorfosis, detinuta de Marchese Antinori si Halewood, lanseaza 13.000 de sticle ale conceptului Cantus Primus 2007. Vinul este produs in Dealu Mare si obtinut din struguri Cabernet Sauvignon. Oenologul Fiorenzo Rista va superviza procesul de vinificatie.

Antinori a declarat ca el crede cu adevarat in potentialul viticulturii romanesti si ca tara noastra detine toate ingredientele care sa contribuie la obtinerea unor vinuri deosebite: climat perfect, expunere buna si soluri excelente. Hmmm, la cati specialisti din afara am tot auzit si citit astfel de aprecieri? Eh, se pare ca mai adaugam un nume celebru la aceasta lista :)

Cantus Primus va fi comercializat deocamdata doar in Romania, urmand a fi lansat pe piata italiana si britanica in 2010, respectiv 2011. Se pare ca va avea un pret initial de 8-9 Euro, in magazinele specializate de pe la noi.

Asteptam cu interes vinul pe rafturile si mesele noastre...

Foto: Piero Antinori

Proaspat aterizat in colectie: Chateau Lafon - Rochet 1988 St. Estephe (Bordeaux)

Dupa o destul de stresanta asteptare datorata neincrederii in serviciile postale de orice fel, mi-a ajuns cu bine si in toata splendoarea o sticla de Chateau Lafon - Rochet 1988 St. Estephe (Grand Cru Classe).

Cum aniversarea a 20 de ani de viata am pierdut-o la mustata, acest vin va vedea lumina paharului (dar poate, mai intai, a decantorului) atunci cand va ajunge la venerabila varsta de 25 ani... sau poate 30 ani, cine stie? Anul 1988 a fost unul foarte bun pentru vinurile rosii din Bordeaux dar, din pacate, a ramas in umbra unor ani legendari ca 1989 sau 1990. Spun din pacate, pentru ca este un an trecut prea usor cu vederea de critici si iubitorii de Bordeaux. Totusi, exista si reversul medaliei; din fericire, preturile au ramas foarte accesibile chiar si la vinurile de top.

Sticla face parte dintr-o colectie particulara scoasa la vanzare (in jur de 6000 de sticle), a fost achizitionata la un pret de lista de 28 Euro si arata perfect din toate punctele de vedere: nivel, eticheta, etc.

Cei interesati de o lista completa a vinurilor scoase la vanzare ma pot contacta la urmatoarea adresa de email: ciprian.haret@gmail.com. Lista cuprinde in principal vinuri de Bordeaux si Bourgogne, incepand din anul 1897 si pana in prezent. Poate ne combinam la o comanda mai mare pe viitor :)