In ultimii 10 ani cel putin, vinurile din Valea Rhonului au cunoscut o imbunatatire dramatica a calitatii, mai ales in partea de jos a clasificarii. Daca Robert Parker a facut cu adevarat ceva bun, din punctul meu de vedere, atunci asta trebuie sa fie contributia sa la boom-ul acestei regiuni. Bineinteles, multi producatori au inteles sa profite de aceasta oportunitate realizand vinuri moderne, cateodata exagerat de grele si alcoolice. Dar, daca sapi indeajuns de bine, inca se pot gasi exemple clasice, echilibrate si (inca) la preturi mai mult decat decente. Daca stau bine si ma gandesc, una dintre cele mai interesante experiente pe care am avut-o pana acum a fost datorata unui banal Cotes du Rhone, mai exact La Pialade 2003. Si astfel ajungem la exemplarul mai sus amintit, un cupaj de Grenache, Syrah si Carignan.
Culoare rubinie stralucitoare, nu din cale afara de intunecata. Chiar si dupa vreo 2 ore de stat in decantor, nasul a ramas surprinzator de inchis pentru acest nivel. Coacaze, afine, ceva cirese negre, miez de paine, usoare aluzii condimentate si pamantoase, dar toate aceste arome sunt destul de greu de depistat. In schimb, gustul este pe un alt palier. Deschis, usor, plin de fructe rosii bine coapte (dar in nici un caz over the top). Destul de asemanator cu un cru Beaujolais, daca imi este permisa o comparatie. Finalul este dominat de o aciditate foarte buna, tanini bine slefuiti si o usoara amareala, nu neaparat deranjanta. Post gust condimentat.
Judecand dupa nasul inchis, vinul mai poate evolua in cativa ani de acum incolo. Mai mult decat ok la cei 7.70 Euro/sticla (Belgia).
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu