Un motiv ar fi ca, de la o vreme incoace mi-am cam pierdut interesul in aceasta regiune, mai ales cand vine vorba de recoltele recente. Obsesia mea se indreapta aproape exclusiv catre vinurile mature sau vechi de aici. Ok, v-am tinut la curent cu ceea ce s-a intamplat in ultimii 2-3 ani, dar odata cu campaniile 2009 si 2010, preturile au luat-o grav pe aratura in Bordeaux. Este interesant de relatat pana la un punct pentru ca, deh, in aceasta perioada toata atentia mediei de profil este indreptata catre celebra zona din Franta. Asa ca, in acest an am asteptat sa vad cum evolueaza campania, pentru a putea extrage cateva concluzii. Sa trecem la analizat.
Mai intai, cateva chestii pozitive. In sfarsit, nu mai avem inca o "recolta a secolului". Uff, ce usurare. 2011 a fost un an dificil, atipic, cu o vreme capricioasa si care a dat multe batai de cap podgorenilor. Mai mult ca oricand, a fost un an al vinificatorilor si al deciziilor luate atat in vie cat si in crame. Rapoartele de pana acum indica o variatie destul de mare in calitate, de-a lungul si latul intregii regiuni. Unii au facut vinuri bune, altii au cam dat rasol. In consecinta, toata floarea jurnalistica si a comerciantilor a strigat la unison: vrem reduceri masive de preturi! Daca acestea au venit cu adevarat, vom vedea ceva mai incolo.
Inca un lucru pozitiv este ca unii producatori au si anuntat preturile pentru primele transe, asta la doar 2 zile dupa incheierea "circului". Daca pana acum se asteptau notele Marelui Avocat, ei bine nu a fost cazul si anul acesta. Oarecum logic, tinand cont de caliatea vinurilor. In plus, o miscare chiar necesara daca bordolezii doresc sa aiba o campanie cat de cat reusita. Totusi, in acest caz, ma incearca un sentiment sumbru, similar cu cel din campania 2008. Si atunci, multi au anuntat preturile inainte de publicarea punctelor Parkeriene, dar surpriza neplacuta a venit dupa. Parker, intr-un acces de entuziasm deplasat, a acordat punctaje hilare, fiind impotriva impresiei generale privind calitatea acelui an. Ce a urmat este usor de intuit: urmatoarele transe au iesit la preturi umflate cu pompa, complet artificial. Sper sa nu fie cazul si acum.
Acum, chestia negativa din punctul meu de vedere. Chiar daca primele preturi anuntate sunt intr-adevar mai mici decat in 2010, eventualul consumatorul este victima unei mari iluzii. Au fost multe voci care au cerut preturi reduse macar la nivelul celor de pornire din 2008. Intr-o lume ideala poate. Astfel ca preturile de acum, chiar daca unele reduse cu 50%, se raporteaza la cele din 2010. Ati ghicit, acestea au fost cam triple fata de 2008, de exemplu. Asa ca unde e marea reducere? Cu ce ma incalzeste ca am un pret mai mic raportat la unul deja umflat pana la limita nesimtirii, cu un an inainte?
Si acum, doua exemple. Surprinzator, Lafite Rothschild a fost printre primii care au scos primele transe la vanzare, dupa cum urmeaza: 350 Euro/sticla ex-chateau, 420 Euro/sticla ex-negociant. Asta inseamna o reducere de doar 30% fata de pretul din 2010. Prea putin, draga Lafite, sorry. In 2008, pretul de pornire a fost undeva la 150 Euro. Un alt nume mare, Cos d'Estournel, a anuntat zilele trecute un pret de 108 Euro/sticla ex-negociant. O reducere de 50% fata de 2010, dar aproape dublu fata de 2008 - 65 Euro/sticla. Iar in 2009, cand a fost si unul dintre cele mai controversate vinuri, a fost lansat la 210 Euro/sticla!
Astept notele lui Parker. Daca se va repeta situatia din 2008, cred ca voi rade o saptamana in continuu :))
4 comentarii:
cat de mult crezi ca influenteaza aceste preturi piata chinezeasca?
@newyorkescu, in primul rand iti multumesc pentru vizita.
Cat priveste influenta asupra pietei chinezesti, e greu de spus, mai ales pentru 2011. Cred ca mai degraba ar trebui sa ne intrebam cat va influenta piata chinezeasca evolutia acestor preturi. Tinand cont de ultimele miscari de pe aceasta piata, am observat ca aceasta a inceput incet-incet sa se maturizeze. Au cam trecut vremurile in care Lafite era regele absolut sau premier-urile in general. Chinezii au inceput sa-si indrepte atentia si catre alte regiuni, Burgundia e un exemplu elocvent. Ceea ce va face ca preturile pentru Bordeaux sa mai stagneze sau macar sa creasca dar foarte usor. Sa nu uitam ca Lafite 2008 a cunoscut o cadere destul de mare in pret anul trecut, asta datorita si pietei chinezesti. In acest moment, sunt de asteptat notele lui Parker pt 2011 si dupa aceea sa vedem. Dar nu cred ca se va sari calul acum, mai ales ca 2011 e clar un an mediu ca si calitate. Ok, lafite, Latour & Co se vor vinde bine, poate si cateva super second-uri, dar in rest va fi destul de greu...
cu placere...eu sunt inca la inceput in ceea ce priveste vinul, dar am avut o discutie cu proful meu si el imi spunea despre domnii din Asia care au inceput sa cumpere in nestire in special din Franta cu precadere sampanie, dar nu numai si ca asta ar fi unul din motivele pt care preturile au sarit atat de mult....m-am gandit ca din moment ce e si importator de vinuri poate stie el ceva.
oricum f interesant blogul tau, m-am abonat :D
Multumesc pentru aprecieri :)
Proful tau e pe aproape :D Bine, sampanie poate mai putin, dar Bordeaux a prins tare de tot acolo
Trimiteți un comentariu