Iata doi mari producatori din Rioja, cu doua vinuri entry level, unul de 27 de ani, celalalt ajuns la venerabila varsta de 29 ani. Ani nu din cale afara de grozavi, ba destul de mediocri. In mod normal, asteptarile ar trebui sa fie reduse, ba chiar te astepti sa dai peste ceva mort si ingropat demult. Ei bine, viata devine si mai interesanta atunci cand surprizele placute rasar cand te astepti mai putin.
Nu voi lua la analizat fiecare vin in parte, pentru ca au fost destul de asemanatoare ca profil aromatic. Nas plin de note de fruct matur, visina putreda, coaja de portocala, pielarie, tutun, pamant reavan si regulamentarele aluzii tomnatice derivate. Muga s-a prezentat ceva mai fresh per total. Si gustativ, tot Muga a castigat batalia, afisand surprinzator de mult fruct light, aciditate cat cuprinde si o mica intepatura de tanini. Alberdi a pierdut putin la capitolul precizie si a prezentat o usoara urma de diluare dar, totusi, vinul a fost clar in viata. Finish-uri scurte in ambele cazuri, dar curate.
Doua vinuri simple in exprimare, conforme cu treapta de clasificare din care fac parte. Uimirea vine insa din performanta acestora de a reusi sa reziste atata amar de vreme. Aproape 30 de ani la bord si exista inca viata intr-un amarat de entry level? Mai are rost sa compar situatia cu ceva de pe la noi? Era o intrebare retorica, bineinteles.
Concursul de vinuri spumante romanesti 2024 si doua-trei panseuri
Acum 3 săptămâni
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu