Yquem domina de sute de ani regiunea Sauternes, locul in care iau nastere unele dintre cele mai complexe vinuri ale planetei. Alaturi de Tokaji si marile Riesling-uri nemtesti, Sauternes este patria unor lichide magnifice, complexe si cu o paleta aromatica unica. De altfel, consider ca orice vin sec, fie ca vorbim de rosii sau de albe, poate doar visa la complexitatea pe care o poate atinge un vin dulce obtinut din struguri botritizati. Daca ai norocul sa dai peste un astfel de exemplu perfect, aromele sale te pot urmari toata viata.
Dupa cum spuneam, Yquem domina fara drept de apel regiunea, in clasificarea de la 1855 tronand de unul singur intr-o categorie speciala numita Premier Cru Superieur. Preturile sunt si ele de cateva ori mai mari decat cele ale vecinilor sai. Dar destul cu introducerile si sa trecem la mica noastra lectie de istorie, pentru ca doar asa putem intelege de ce Yquem a devenit unul dintre cele mai cunoscute nume in Bordeaux si in lume, daca nu cumva cel mai cunoscut.
Scurta istorie
Yquem a apartinut in timpuri stravechi lui Eleanor, ducesa de Aquitania, si a fost adusa sub stapanirea coroanei franceze in 1137, prin casatoria dintre mai sus mentionata ducesa cu printul Louis Capet. Casatoria cu pricina a durat 15 ani iar dupa anularea acesteia, Eleanor s-a maritat cu Henri Plantagenet, cel care avea sa devina regele Henry II al Angliei, in 1154. Astfel ca, pana la sfarsitul Razboiului de 100 de ani (1453), Chateau d'Yquem a fost de fapt o posesiune regala britanica.
Revenita intr-un final sub posesiune franceza, proprietatea a ajuns pe mainile familiei Sauvage d'Yquem in 1593, ai carei membri au detinut controlul absolut, pana in secolul al 18-lea. In timpul acestei "domnii", au avut loc diverse modificari ale structurii medievale pezente aici, fiind adaugate fortificatii si diverse aripi auxiliare. De fapt, in aceasta vreme a fost stabilita si reputatia lui Chateau d'Yquem, reputatie de care se bucura din plin si in zilele noastre. Si vine momentul 1785, an in care familia Sauvage si-a unit fortele cu famila Lur-Saluces, la acel moment proprietari ai Chateau de Fargues. Uniunea s-a format prin casatoria dintre Françoise-Josephine Sauvage d'Yquem si Contele Louis Amédée de Lur-Saluces. Toate bune si frumoase, dar a venit Revolutia Franceza si dupa cum stim, familiile nobiliare nu au dus-o deloc grozav in acele vremuri tulburi. Nici familiile Sauvage d'Yquem si Lur-Saluces nu au fost scutite de noul regim, astfel ca au pierdut toate proprietatile detinute la acel moment. Macar au ramas cu capetele pe umeri, ceea ce s-a dovedit un mare avantaj mai tarziu, atunci cand Françoise-Josephine a reusit sa recastige dreptul asupra proprietatii pierdute. Lucrarile de consolidare au continuat aici, Josephine fiind responsabila si de constructia unei noi crame in 1826. Dupa moartea sa in 1851, Yquem a revenit fiului acesteia, marchizul Antoine-Marie de Lur-Saluces. Acesta s-a casatorit cu Marie-Geneviève, fiica lui Gabriel-Barthélémy-Romain de Filhot, proprietarul de atunci a altor 2 mari nume din Sauternes - Filhot si Coutet. Proprietatea a continuat sa treaca prin mainile multor descendenti ai familiei Lur-Saluces, pana ajungem la Bertrand de Lur-Saluces.
Ei bine, acest Betrand de Lur-Saluces ramane una dintre cele mai importante personalitati din istoria Yquem, dar si a regiunii Bordeaux in general. Este unul dintre fondatorii Academiei de Vin din Bordeaux dar si a Conseil Interprofessionel du Vin de Bordeaux, care si astazi este structura oficiala de promovare a regiunii. Tot el a fost responsabil pentru institiurea imbutelierii "la chateau", precum si pentru introducerea lui Y (ygrec), vinul alb sec de la Yquem, odata cu scaderea in popularitate a vinurilor dulci, pe la mijlocul secolului al 20-lea. Deoarece Bertrand nu a avut nici un urmas direct pentru a mosteni proprietatea, a parut ca miscarea logica ar fi trecerea acesteia sub tutela nepotului sau, baronul Louis Hainguerlot. Totusi, in 1963, se pare ca a intervenit o disputa intre cei doi, nefiind clare nici acum motivele dezacordului. Baronul a parasit Yquem si Sauternes, Bertrand fiind nevoit sa-si intoarca privirile catre un alt nepot de-al sau, Alexandre de Lur-Saluces.
Bertrand a murit in 1968, Alexandre preluand fraiele si marcand cu succes "domnia" sa asupra Yquem. Afacerea a crescut si a devenit din ce in ce mai profitabila. Totusi, conflictele familiale si-au spus cuvantul de-a lungul timpului, pana cand Alexandre a pierdut controlul asupra proprietatii. Cum s-a intamplat? Ei bine, se pare ca multi membri ai familiei si-au vandut partea lor de actiuni, lasandu-l astfel pe Alexandre in minoritate. Consecinta a fost previzibila: Bernard Arnault, mai-marele unui puternic grup numit LVMH, a castigat pachetul majoritar in sanul actionarilor. Lui Alexandre i s-a permis sa detina in continuare fraiele la Yquem, dar minunea nu a durat multa vreme. In 2004, acesta a fost indepratat, iar Pierre Lurton a intrat in scena. Pentru cei care nu cunosc problema in amanunt, Lurton este manager si la Cheval-Blanc, o alta proprietate detinuta de LVMH. Astfel a luat sfarsit domnia autoritara a acestei mari familii, Lur-Saluces.
Via si vinul
Chateau d'Yquem este cu adevarat o proprietate speciala, un nume care a starnit admiratie in randul multor personalitati din vremile trecute. Thomas Jefferson, pe cand era ambasador in Franta, a comandat cateva sute de sticle de Yquem 1784, precum si cateva sticle de 1787 pentru George Washington. I s-au adus omagii scrise de catre Alexandre Dumas, Marcel Proust sau Jules Verne. Exista o magie aparte in jurul acestui vin, un mister care pare ca se adanceste cu fiecare aparitie pe piata. Este un vin scump, dar nu atat de scump daca il comparam cu marile rosii din Bordeaux. Inclin sa cred ca este unul dintre putinele vinuri ale lumii care isi merita banii ceruti, doar daca luam in calcul dedicatia pentru perfectiune de aici, munca depusa si atentia obsesiva la orice detaliu. Din pacate, inca nu am avut ocazia sa ma intalnesc cu acest elixir, dar sunt hotarat sa avem o intrevedere cat de curand...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu