Sincer sa va spun, nu mai retin exact anul de productie, cred ca este 2009. Despre un Primitivo 2009, al aceluiasi producator, puteti citi impresii la George. In mare parte, acest Negroamaro este facut in acelasi stil ca si acel Primitivo. Un vin usor de baut, de cursa lunga, numai bun de discutii prelungite sau chiar de petrecere. Un nas proaspat, cu multe fructe rosii, cacao, ceva pruna, o idee floral si unele impresii vanilate. Nu stiu daca o fi de la numele soiului, dar am detectat si un usor iz migdalat. Din cate am gasit pe gugal, se pare ca vinul a fost invechit 9 luni in butoaie de stejar sloven. Gustativ, sunt prezente aceleasi fructe rosii exuberante, chiar confiate pe alocuri, multa cireasa neagra. Rotund, cu aciditate buna si tanini abia perceptibili. Final usor dulceag-amarui, destul de interesant.
Probabil va intrebati de ce am inclus vinul cu pricina la categoria "funny". Ei bine, totul curgea bine pana ne-am dumirit asupra pretului. Normal, ce putea sa fie funny, nu? Vinurile din aceasta gama sunt importate la noi de Vinexpert. Pe site-ul acestora, pretul este de 33 lei/sticla. Dar, George a gasit acest Negroamaro si in Metro - si acum vine partea haioasa - undeva in jur de 18 lei/sticla. Nu, nu este vorba de alt importator, ci de acelasi Vinexpert care distribuie gama respectiva si in Metro. Recunosc, ma depaseste problema. Nu-mi ramane decat sa astept un nou val de explicatii care mai de care mai avizate si care sa-mi deschida ochii - pentru a cata oara (?!) - catre aceasta alambicata si mirobolanta lume a marketing-ului.
Un Soave de te-mpuști!
Acum o săptămână
8 comentarii:
Hai ca incet incet cred ca ai prins ideea de baza a marketing-ului (in acceptiune autohtona): jupuim clientul pe unde il prindem..:))
Teoria spune ca asta s-ar numi segmentare a pietei si a selectare a consumatorilor. Se practica ca tehnica de "smantanire a pietei" (sic! asa se numeste)pe piete in care consumatorii nu sunt foarte avizati si nu au criterii clare de selectie a produselor, datorita in parte, si unui grad inalt de complexitate asociate acestora....:)) Adica vinurilor in cazul nostru...
Dan, si pana la urma de ce acelasi vin este in Metro aproape la jumate de pret? Faza cu smantanirea am inteles-o, dar aici vorbim de acelasi produs, pe aceeasi piata si, mai ales, acelasi importator, doar locatii diferite si diferenta de pret uriasa, din pmdv.
Adica, ok, dau vinul la Metro la un 30 de lei, nu 33..dar la 18 lei?! I mean, wtf?! :))
Pai la Unirii, Amzei sau Cocor o fi vreo 100E/metru/luna numai chiria.
Si pana la urma vorbim de un magazin/vanzator care tine stacheta de pret mai sus decat oricare altul.
Plus inca un lucru important..."Metro takes no bullshit."
Daca vrei pe raft in hypermarket-uri tre sa dai preturi mici, pentru piata, nu pentru portofelul tau...acolo se merge pe ideea castigam din rulaj nu din adaos(teoretic ca sunt adaosuri la unele marfuri in hypermarket de zici ca e Magheru acolo).
In centrul Bucurestiului si pe net ideea e invers, castigam din adaos,si renuntam la rulaj.
Ceva de genul o sticla vanduta in centrul Bucrestiului are adaos cam 18 lei as zice, la Metro sa zicem ca marja furnizorului (importatorului) in cauza ar fi in jur de 3 lei (maxim). Deci la Metro tre sa vinzi cam sase sticle ca sa scoti marje pe o sticla in magazinul tau....
Plus ca Metro e o varianta buna pentru destocaj, ca la 33 lei sticla nu cred ca vinzi foarte multe...:))
Are dreptate si Berbecutio, structura costurilor ca si target-ul de clienti vizati este diferita pentru cele doua locatii...
Incurcate sunt caile business-ului,nu?..:))
Niuvelul de greata pe care-l am cand trebuie sa platesc chirii pe Magheru, sau in Mall-uri a intrecut orice limita. Dar asa e in democratie: ne supunem majoritatii.
Asa o fi, nu mai conteaza, pt mine e pure bullshit oricum. Chestia asta cu chiria suna ca o alta explicatie primita de la Vinexpert, referitoare la adaosurile uriase pt unele sticle de Bdx: pai sa vezi ca e curentul, gunoiul, aerul pe care-l respiri in magazin, etc. Hai sa lasam vrajeala, stim prea bn ca motivele sunt altele. Si alte magazine specializate din afara platesc probabil chirii uriase si au diverse cheltuieli: si atunci cum naiba poti gasi sticlele alea la jumate de pret?
Sa spunem ca la noi sunt mai multi snobi = papagali, fazani, pokemoni, mufloni(ca sa citez cateva sinonime din jargonul retail-ului autohton) care sunt dispusi sa dea si dublu pe o sticla de vin doar ca scrie pe ea Franta sau Italia. Oricum nu stiu ce e inauntru si daca merita banii respectivi...cred ca la unii ar putea sa le vanda si J.P. Chenet la banii aia si nu ar fi probleme...
Singura explicatie viabila este: daca piata cumpara, inseamna ca exista cerere si eu imi pot pune si 300%.
Principiile sunt cam la fel cu explicatia despre preturile Bordeaux si cumparatorii din China, dar la o scara mult mai mica...damboviteana.
Trimiteți un comentariu