1 Mai la Crama Stirbey

A venit vremea sa-mi expun si eu impresiile despre acest eveniment care a devenit deja o traditie in peisajul viticol de pe la noi. De aceasta data, nu mi-am aranjat cu mandrie cravata de pionier si am iesit la vreo defilare, ci am sarit dis-de-dimineata in masina impreuna cu George, Sorin si Alina, si am pornit in mars catre Dragasani.

Am ajuns la crama tocmai in momentul in care Baronii Jakob si Ileana Kripp urau invitatilor un bun venit oficial. Nu, nu este vorba de baronii locali, ci de cei care au salvat, investit si revigorat acest domeniu cu o istorie destul de mare in spate. Asistenta a fost numeroasa si diversa, de la bloggeri, jurnalisti, producatori locali si nu numai, pana la oameni de afaceri si politicieni.

Nu voi insista prea mult asupra minunatelor preparate gastronomice si a vinurilor pe care le puteai incerca la discretie. Imi propusesem dinainte ca, pentru aceasta ocazie, sa renunt la spiritul analitic si sa imi iau o doza binemeritata de relaxare, in mijlocul viilor aranjate impecabil si alaturi de Oltul care aluneca lin in preajma domeniului. Asa ca, cei care asteapta note de degustare, nu vor avea parte de ele, ci doar impresii generale despre anumite vinuri care mi-au oferit o placere sporita.

Cat despre vinurile incercate si servite de Oliver Bauer & Co, cred ca nu mai este nevoie sa spun ca aici calitatea este cuvantul de ordine. Cu Stirbey nu prea ai cum sa te astepte vreo surpriza neplacuta. Rigurozitatea germana si atentia la detaliu isi fac simtite prezenta din plin in acest colt de Oltenie.

Am inceput cu o minunat de proaspata Cramposie, am trecut printr-un piperat Novac 2009 si un foarte rotund si delicat Negru de Dragasani 2009 (inca neimbuteliate), am continuat cu un Sauvignon Blanc 2010 fresh si crocant, o Tamaioasa seaca excelenta, un Merlot Rezerva 2007, retinut si elegant, si am sfarsit cu Sauvignon Blanc Vitis Vetus care mai are destui ani de evolutie in fata, sau o Tamaioasa dulce neasteptat de proaspata, echilibrata si cu o aciditate minunata. Acestea sunt doar cateva exemple care mi-au atras atentia in mod special.

Surpriza a venit in jurul orelor 16, atunci cand Oliver ne-a pregatit o degutare pe orizontala cu 6 vinuri din recolta 2005. Am apreciat curajul de a prezenta celor prezenti, vinurile obtinute intr-un an dificil, deloc grozav in mai toata tara si care a testat din plin maiestria vinificatorilor. Doar in astfel de cazuri, se pot observa mai bine diferentele dintre anii de recolta si caracterul fiecarui vin in parte. S-a pornit la drum cu o Feteasca Regala cu un nas ciudat si intrigant, dar cu o prezenta eleganta in gura; a urmat un Sauvignon Blanc proaspat si foarte putin evoluat, de parca ar fi fost produs cu un an in urma, si nu in 2005; un Novac extrem de afumat si un Negru cu un nas fantastic, intens, floral, foarte asemenator unui Pinot Noir matur si cu un post-gust interminabil, ; am terminat cu un Cabernet Sauvignon si un Merlot si care, dupa cum era de asteptat, s-au prezentat in forma cea mai buna dintre concurenti.

Si, pentru a incheia apoteotic o astfel de zi, Oliver a degorjat in premiera un spumant interesant din Feteasca Regala, chiar sub nasul tuturor. Parerile au fost impartite in jurul acestui vin-experiment, dar nu trebuie uitat ca am avut de-a face cu un produs nefinisat si care, se pare, va fi lansat undeva prin 2013. Asa ca vom mai avea de asteptat pentru a da un verdict final in privinta spumantului cu pricina.

Nu pot sa inchei fara a multumi Ralucai Bauer pentru invitatie si pentru ca mi-a oferit oportunitatea de a petrece un 1 mai relaxant, in compania unuor vinuri de calitate si a unor oameni de acelasi calibru. Pe data viitoare! :)