Vinuri incercate in ultima vreme

Fara introduceri inutile, iata o parte din vinurile bune pe care le-am incercat in ultima vreme:

1. Tignanello 2008 Antinori

- De cele mai multe ori, diferenta dintre un vin bun sau foarte bun si unul excelent este facuta de mici detalii: textura, echilibrul, finetea, gradul de placere oferit, clasa, rafinamentul, etc. Prezenta acestor elemente fac din celebrul Tignanello un vin superior primei categorii mentionate mai sus. Restul este cancan. Puteti uita de el in urmatorii 10-15 ani, este abia la inceputul drumului catre minunata innobilare la sticla.


2. Domaine Du Vieux Lazaret 2012 Chateauneuf-du-Pape

- Avantajul unui an mai putin reusit, mai ales in Chateauneuf, este ca poti avea parte de exemplare structurate intr-un mod clasic si nu blockbustere. Bine, asta se aplica pentru cei care cauta echilibrul in detrimentul concentratiei maxime si a corpolentei peste medie. In 2012, Vieux Lazaret a reusit sa produca un astfel de vin echilibrat, cu o corpolenta medie si fara a iesi in evidenta prin nivelul urias de fruct concentrat. Totusi, va recomand o aerare sustinuta in prealabil, pentru ca vinul se deschide lent si devine mult mai expresiv si mai complex, la multe ore dupa destuparea sticlei.

3. Oprisor Cabernet Sauvignon 2013 (Etichta rosie)

- Deja celebra si constanta "eticheta rosie" de la Oprisor nu cred ca mai are nevoie de o prezentare speciala. Varianta 2013 aduce in prim plan un mix bine inchegat de fructe rosii, note lemnoase si aluzii vegetale. Vinul are o rotunjime foarte placuta in atacul initial, o concentratie bine tinuta in frau a fructului si o structura de invidiat in acest stadiul al evolutiei sale. Aciditatea sustinuta, taninurile ferme dar slefuite si o lungime surprinzatoare a finalului completeaza un tablou reusit. Totusi, as recomanda sa uitati de cateva sticle pentru 4-5 ani, deoarece exista un real potential de imbunatatire.

4. Poderi Luigi Einaudi Barolo Cannubi 2007

- In acest caz, am avut de-a face cu, probabil, cel mai naravas si incapatanat Barolo din portofoliul Luigi Einaudi. Clasic in exprimare, cu fructe rosii, flori uscate si puternice aluzii de asfalt. Inchis, structurat, cu taninuri masive dar si o bogatie a fructului care inca mai asteapta sa iasa la suprafata. Va recomand o rabdare de fier, cativa ani de asteptare si cred ca veti avea parte de un Barolo integrat ca la carte.

5. Duo by Enira 2010

- Creatiile lui Marc Dworkin sunt binecunoscute publicului autohton, mai ales prin realizarile Alira. Totusi, ceea ce face oenologul francez la Enira vecinilor nostri bulgari este putin diferit. In sens pozitiv. Cu toate ca semnatura este clara prin senzatiile de fruct supra copt si extractie puternica, vinurile Enira sunt ceva mai rafinate in exprimare. Duo este un bun exemplu in acest sens. Fructul este la putere dar senzatia generala este una de echilibru reusit, de rotunjime placuta si de o abordare ceva mai clasica, per total. Mai apar si nuante vegetale, de ciocolata amaruie si condimente uscate, toate acestea contracarand cu succes dulceata fructului. Un vin placut si care aluneca usor. 

6. Manor House Cabernet Sauvignon 2012 (Nederburg)

-Contrar asteptarilor, acest Cabernet realizat de Razvan Macici mi s-a parut usor iesit din schema vinurilor de Lume Noua. Nu am intalnit fruct exuberant si extractiv, ci un exemplar care prefera sa puncteze, in principal, la capitolul tipicitate. Bine echilibrat, usor de inteles, cu o textura usoara si expresiva, in care prospetimea si suculenta joaca roluri esentiale.


7. Poderi Luigi Einaudi Barolo Terlo 2008

- Si dupa ce am incercat acest Barolo semnat Luigi Einaudi, raman la convingerea ca Nebbiolo provoaca ori dragoste eterna, ori ura nemarginita. Tocmai din cauza extremelor intre care care se misca soiul in cauza. Pe de o parte, avem note clasice de trandafir uscat, dulceturi, tutun si pamant reavan. Toate invaluite de o textura moale si diafana. Pe de alta parte, intervine acea structura masiva si incisiva, cu taninuri ferme dar bine coapte. Din fericire, liantul dintre aceste extreme este factorul delicios pe care, indubitabil, vinul il poseda din plin. Recomand consumul in primele 2 ore de la deschidere, interval in care vinul se exprima plenar. 

8. Masi Vaio Armaron 2008

- Daca varianta 2007 mi s-a parut unul dintre cele mai accesibile si elegante vinuri de acest tip, recolta 2008 se doreste a fi o cu totul alta bestie. Debuteaza cu arome primare de fructe negre, visine putrede, ciocolata dar si o aluzie puternica de tutun fin. Gustativ, Vaio Armaron este neiertator; dens, extrem de compact, liniar, structura masiva, otelita, final lung si persistent in post-gust. Chiar daca este inca un infant, are si savoarea specifica unui Amarone. In orice caz, este unul dintre acele exemplare in cazul caruia este necesara multa rabdare. Va recomand o aerare de cateva ore si, pentru cei mai rabdatori dintre voi, o invechire la sticla de cel putin 15 ani de acum incolo.