Intoarcerea in forta a unui favorit personal: Terra Romana Milenium 2012 rosu (SERVE)

Nu tin minte daca am mai precizat acest amanunt in trecut dar, in tineretile mele, au existat 2 vinuri care au avut un impact major asupra "carierei" mele de pasionat: Sauvignon Blanc Vinul Cavalerului si Milenium rosu, ambele din recolta 2000. Pentru cei care nu au prins acele vremuri, mentionez ca Milenium a aparut in trecut sub sigla Vinul Cavalerului. Ulterior, a fost mutat pe gama Terra Romana, unde isi continua cu brio constanta in calitate, de care a dat dovada din 1998 incoace.

Inapoi in prezent si iata ca varianta 2012 se intoarce in forta pentru a-mi intari convingerile formate de-a lungul anilor. Acesta este un vin care vine la pachet cu un mare grad de placere atunci cand il bei. Este un aspect pe care, din cate am experimentat in ultima vreme, multi producatori autohtoni au cam uitat sa il includa in produsul final. In continuare, beau foarte putine vinuri romanesti care sa-mi ofere placere cu adevarat. Sunt bune si unele chiar foarte bune, bine lucrate din punct de vedere tehnic, dar celor mai multe le lipseste farmecul. Iar, pentru mine cel putin, acesta este un element definitoriu. Mai ales daca ai de gand sa si bei vinul respectiv, nu doar sa-l plimbi prin gura si sa-l scuipi.

Intensitate olfactiva controlata, cu mult fruct rosu bine copt, prune proaspete si subtile note condimentate. Suculent, rotund, suplu, echilibrat si chiar elegant pe alocuri; vinul nu devine obositor nici o clipa, ba din contra: te face sa te gandesti rapid la urmatorul pahar. Aciditate foarte buna, taninuri moi si suple, final mediu, plin de suculenta si prospetime. Alcool foarte bine integrat si neintruziv (14%).

In concluzie, un vin fix pe gusturile mele. Aluzia la vinurile frantuzesti, de pe contra-eticheta, nu mi se par simple metode de marketing. Daca am fi avut Petit Verdot in locul Fetestii Negre, cred ca ar fi semanat izbitor de mult cu un Medoc. Da, chiar are ceva din textura supla si prospetimea unui Bordeaux bine facut. Ofera tone de placere inca de pe acum, dar cred ca nu i-ar strica si cativa ani de prizonierat la sticla. Din punctul meu de vedere, un vin aproape imbatabil in categoria sa de pret.