Impactul tehnologiei asupra vinului

joi, 3 martie 2011

Doream sa atac acest subiect delicat de ma multa vreme, dar am tot amanat momentul. O lista cu cele mai uzitate interventii tehnologice asupra viei si asupra vinului, o puteti gasi pe blog-ul lui Chris Kissack.


Fie ca ne place sau nu, tehnologia joaca un rol crucial in lumea vinului, mai ales de vreo 30 de ani incoace. Pe langa schimbarile evidente ale climei din ultimele decenii, interventia omului detine o importanta cel putin la fel de mare. S-au dus vremurile cand aproape totul era la mila Mamei Natura. Acum, daca iti permiti sa lucrezi cum trebuie in vie si aplici anumite procese in crama, vei scoate un vin calitativ chiar si in anii mai putin favorabili. Dupa cum spunea si Jamie Goode, niciodata ca in aceste vremuri, nu ne-am bucurat de atatea vinuri bune.

Micro-oxigenare, procese de evaporare, crio-extractie si, mai ales, controversata osmoza inversa; toate sunt procese tehnologice folosite de foarte multi in producerea vinului. Stiu ca unele suna cam ciudat, dar nu inseamna ca sunt chiar asa de speriat. Sa luam, de exemplu, osmoza inversa, probabil cea mai controversata dintre tehnicile folosite. Daca ar fi sa va descriu intregul proces tehnologic, v-ati pune mainile in cap si m-ati injura de urgenta. Ce reprezinta, de fapt, osmoza inversa? Pe scurt, este extras excesul de apa din must, pentru ca acesta sa devina mai concentrat. Totul se face cu ajutorul unei masinarii anume (foto jos) si care zace prin multe crame, chiar daca multi nu recunosc asta. Suna chiar atat de apocaliptic? Nu cred. Aceasta tehnologie este folosita la scara destul de larga in industria alimentara dar, mai ales, in procesul de purificare al apei. Mai toate proprietatile cu nume din Bordeaux, detin o astfel de masinarie. Printre primii care au introdus aceasta tehnologie in lumea vinului (prin 1987) si care au recunoscut folosirea acesteia, se numara Chateau Leoville Las Cases, celebrul domeniu din St.Julien. Cei de acolo sustin ca masinaria respectiva nu este folosita tot timpul, ci doar in anumiti ani cand conditiile meteo o impun. In special, atunci cand strugurii se confrunta cu precipitatii abundente chiar in momentul recoltei.

Acum ganditi-va si la saltul incredibil in calitate al vinurilor din Lumea Noua. Credeti ca acesta s-a facut ca prin minune, de parca brusc unii si-au dat seama de potentialul terroir-ului? In nici un caz. Aplicarea a tot felul de procese tehnologice de ultima ora, plus o munca eficienta in vie. Acestea sunt "minunile" care explica aceste salturi calitative. Credeti ca toate acele vinuri ultra-fructate, ultra-concentrate, se pot obtine doar datorita unui nivel de coacere perfect intr-un an sau altul? Sigur ca da, cum sa nu. Diferenta este ca cei din Lumea Noua sunt mai deschisi in aceasta privinta, si recunosc faptul ca tehnologia joaca un rol foarte important in producerea vinurilor respective. In Europa, unde traditiile conteaza inca, subiectul este mai delicat. De aceea, multi nu recunosc faptul ca intervin intr-un fel sau altul asupra "sucului" de struguri. E vorba si de imagine, de marketing si de multi alti factori prinsi in joc.

Oricum, sunt destule voci care contesta aceste interventii "nenaturale". Dar, sa fim seriosi, asa a fost de cand lumea. Tehnologia intotdeauna va avea detractorii sai, precum va avea si aparatori vajnici. E o stare de normalitate, pana la urma. Indiferent de ce cred unii sau altii, realitatea este ca vinul a cunoscut o crestere calitativa evidenta in ultimii ani. In ziua de astazi, nu prea se mai pune problema de calitate, ci de stilul de vinificatie. In plus, inca nu s-a demonstrat faptul ca aceste tehnologii afecteaza negativ produsul final. Multi inamici ai osmozei inverse sustin ca vinurile de Bordeaux asupra carora s-a folosit acesta tehnica, sunt afectate in procesul de invechire. Chiar asa? Dar aceeasi indivizi nu vin cu nici un exemplu clar in acest sens. Pana la urma, cu toata mama tehnologiei, nu poti transforma strugurii necopti in struguri copti. Acest defect il vei simti in produsul final, cu sau fara folosirea osmozei inverse.

Ar mai fi multe de spus, dar ma opresc aici. Eu nu apartin niciuneia dintre cele 2 tabere si doresc sa imi mentin neutralitatea in aceasta problema. Pana la urma, tot ce vreau e ca un vin sa fie echilibrat in toate compartimentele, iar asta nu cred ca se poate obtine doar cu ajutorul tehnologiei. Vinul e mai mult decat atat, asta cu siguranta...

1 comentarii:

Mihnea Mironescu spunea...

Totusi trebuie sa recunoastem ca suntem atrasi de povestile mestesugit spuse de diversi proprietari de crame, care lauda minima interventie asupra mustului si a vinului. Cramele gravitationale sunt inca un reper de "calitate" sau macar dau o tenta de "artizanal" vinurilor produse astfel.

Eu am vazut o astfel de crama chiar la noi, unde proprietarul se mandrea cu ideea de gravitational, insa mustul ajungea in tancul de beton prin pompe :-)) De acolo era intr-adevar manipulat gravitational, nu stiu daca pe intreg parcursul pana la imbuteliere.

Anyway, pistonarea pe notiunea de "artizanal" este un excelent tool de marketing, pana la urma sunt mai multi cei care folosesc tehnologia, dar nu vor sa recunoasca, decat cei care n-o folosesc si se mandresc cu asta.

Trimiteți un comentariu

Copyright © 2010 Vinul si Pasiunea | Layout by Atomic Website Templates | Distributed by: best minimal blogger theme free blog template html codes | best vpn galaxy s2 best vpn l2tp