Tipic sau atipic?

duminică, 29 ianuarie 2012

Ideea acestui articol mi-a venit citind o postare foarte interesanta a lui Chris Kissack (Winedoctor). Despre ce este vorba? Chris ne povesteste cum s-a plictisit de Sauvignon Blanc, mai ales cel din Noua Zeelanda, dar si despre redescoperirea regiunii Sancerre. Si astfel am inceput sa ma intreb mai serios ce intelegem prin tipicitatea de soi.

Mai toti iubitorii de vin stiu ca Noua Zeelanda este la ora actuala, probabil cea mai cunoscuta producatoare de SB. Caracter ierbos, mult fruct tropical, aciditate vibranta. Foarte multi, atunci cand se gandesc la un SB "tipic", NZ este primul nume care vine in cap. Oare asa sa fie? Chris mentioneaza la un moment dat cateva trucuri, folosite in acest caz, din care rezulta asa-zisa tipicitate a soiului pe care il analizam. 1) atingerea unui nivel mare de coacere a fructului si, atentie, 2) o parte a strugurilor sunt culesi mai devreme, pentru a da vinului un caracter usor necopt si de prospetime "bruta". Exista o molecula numita methylpyrazine, ale carei niveluri mari se datoreaza tocmai strugurilor necopti. Cu alte cuvinte, dragii mei, ce credem noi ca e tipicitate de soi, e de fapt un truc de vinificatie. Sincer, nu este neaparat o mare surpriza pentru mine, mai ales ca vorbim de Lumea Noua. La nivel industrial, astfel de trucuri se folosesc pe scara larga prin astfel de zone, mai ales ca exista o libertate mare de exprimare a vinificatorilor, fara prea multe ingradiri legislative. Ce-i drept, rezonez cu parerea lui Chris: si eu m-am cam plictisit de SB, fie ca e din Noua Zeelanda, Chile sau Africa de Sud. Sunt convins ca exista si exceptii (Cloudy Bay sau Greywacke), doar ca cele mai multe vinuri ce se gasesc pe rafturile noastre sunt din esalonul inferior. In plus, nici nu sunt dispus sa dau sume foarte mari pe un vin alb, decat daca stiu ca are un mare potential de imbunatatire in timp si este ceva pe gustul meu.


Am vazut la foarte multi descrieri de genul: un vin tipic sau un vin atipic. Recunosc, si eu folosesc astfel de sintagme. Pana la urma, intrebarea esentiala ramane: care este etalonul dupa care ne ghidam? De unde stim care este tipicitatea unui soi? Din tratate de vinificatie, din enciclopedii, de unde anume? Sau ar trebui sa ne indreptam catre origini? Traim intr-o lume in care individualitatea este din ce in ce mai rara, iar etaloanele sunt din ce in ce mai greu de atins. In zilele noastre, conteaza mai mult ce se intampla in crama, decat ce poate cu adevarat un soi sau altul. Exista o gramada de trucuri prin care poti face ca un vin sa para corect si "tipic". Deci, care ar trebui sa fie modelul dupa care sa marcam tipicitatea in cazul SB-ului? Am zis-o de nenumarate ori, pentru mine "the real thing" este Sancerre. Am o experienta destul de limitata cu aceasta zona dar, din cate am incercat pana acum, pot spune ca un SB facut aici nu are aproape nici o legatura cu cel din Noua Zeelanda. Nu este nici fructul pasiunii, nu este nici un caracter ierbos intoxicant, nici vreo chestie pisiceasca. Din pacate, preturile sunt cam mari si oferta de la noi este aproape inexistenta. Dar daca va impiedicati de vreun SB de Sancerre sau chiar de Touraine si Pouilly-Fume, veti sesiza diferentele. Sunt vinuri cu structura, individualitate si greutate, nicidecum agresive, sub orice aspect. Aici se afla etalonul meu pentru acest soi, la origini mai exact. Pentru cei dispusi sa dea sume mai mari de bani, le recomand si SB-ul produs in Bordeaux, mai ales cel din zona Graves.


La noi, cel mai cunoscut caz de acest gen este cel al Fetestii Negre. Cu toate ca exista unele arome comune si care pot fi considerate tipice, cei mai multi tind sa acopere individualitatea acestui soi, prin diverse metode interventioniste. Asa se face ca multe vinuri mi se par fortate si chiar brutalizate de-a dreptul. Drept urmare, ma plictisesc repede si trec la altceva. As vrea si eu o FN facuta dupa modelul unui Gamay de Beaujolais. Pura, nealterata, sa vad care este adevarata tipicitate si potentialul real al soiului. Oare acea zi va veni?

31 comentarii:

Berbecutio spunea...

Pai Sancerre ar cam fi etalonul, intr-adevar, desi la partea cu agresivitatea n-as zice ca nu-i deloc, mai ales daca vorbim de miros cand vinul e tanar. Pouilly -Fume-urile din Cora sau Real nu stiu daca sunt niste "etaloane" bune: negociants, stat la lumina si caldura, pret mult prea mic..etc.

Ciprian spunea...

Dupa cum am si spus, oferta de la noi este slaba de tot. Pt unii etalonul e Sancerre, pt altii este NZ...

Dan spunea...

Sunt clar doua scoli si filozofii diferite. Aceeasi discutie o putem face intre Chablis si Chardonnay-urile de Lume Noua. Parere mea ca in functie de stadiul de dezvoltare al simturilor si bineinteles de experienta personala a degustarilor, in timp toti ne retragem spre origini adica Sancerre, Chablis, etc.
Dar pentru un nou intrat in lumea vinurilor cele din Lumea Noua sunt mult mai abordabile si.... adorabile...
Insa o data trecut de mai multe ori prin ele incepi sa apreciezi altceva la un vin decat fructul si simpla integrare corecta a acestuia cu aciditatea si corpul.
Si intr-adevar, la noi sunt rare exemplele de Sancerre corect...iar daca sunt au grija importatorii si comerciantii sa "taxeze" in mod corespunzator clientul...

Ciprian spunea...

Dan, de fapt am incercat sa insist pe ideea de tipicitate. Se poate aplica multor soiuri: Chardonnay, asa cum ai zis, dar inca un exemplu elocvent: Pinot Noir. Cand spunem ca e un Pinot tipic sau atipic, la ce ne raportam? Bineinteles, ar trebui la Burgundia, dar cate vinuri de acolo am incercat? Si discutia poate continua...Vinificatia moderna a ajuns sa ne faca sa consideram tipicul putin cam atipic. Nu este ironic? :)

Berbecutio spunea...

Corect...

Dan spunea...

Ce e ciudat ca principiul si caracteristicile tipicitatii au inceput sa fie impuse de vinurile Lumii Noi care beneficiaza de avantajul cantitatilor mari produse, impunandu-si astfel stilul pe piata. Si auzim din ce in ce mai des vorbindu-se de tipicitate in cazul lor.
Oricum astea sunt tarele intregii industrii alimentare care a impus noi standarde de gust pentru majoritatea alimentelor de baza, pervertindu-le si marginalizandu-le pe cele vechi, de la lapte la paine.
In cazul vinurilor multi consumatori nu isi permit/nu pot/nu vor sa aiba contact cu vinurile frantuzesti de la care porneste practic conceptul de tipicitate. Cel putin in cazul celor de fata, Chadonnay si SB.
Vezi aici e si vina francezilor care au scumpit vinurile, pe fondul cererii din ce in ce mai mari si risca acum sa isi vada definite piata si prodsele de noi veniti care produc mult si accesibil. As putea spune ca si-au cam vandut tipicitatea pentru 2 arginti...

Ciprian spunea...

Dane, ai dreptate, dar vinul cu adevarat bun costa :) Chiar si cel de Lumea Noua

Dan spunea...

Costa si raportat la puterea noastra de cumparare din pacate...ca pentru un francez nu cred ca 30 de euro conteaza la fel de mult. E un fel de 15 lei la noi...

Ciprian spunea...

Forte corect, de aceea la noi un vin de 10 Euro e vazut deja premium, pe cand in afara e entry-level

Dan spunea...

Cel putin la capitolul albe 10 euro la noi e clar segmentul de sus. Daca pui si TVA ajungi in jur de Cuvee Amaury..:) Vin de fitza la noi...
Daca dai jos TVA-ul in schimb iei Solo Quinta, de la olandezi..:)

george moisescu spunea...

Felicitări, Ciprian, ție și comentatorilor articolului.

Ciprian spunea...

Multumesc, D-le Moisescu!

mona spunea...

Din categoria un vin scump, dar care iti poate schimba viziunea despre SB, propun oricui doreste sa incerce Pouilly Fumé, Les Champs des Billons, 2006.

Ciprian spunea...

Multam pt pont, Mona :)

Anonim spunea...

Apreciez articolul ca interesant insa prea multa filosofie pe tema tipicitatii. Sau poate ca se impune...Deci ce e tipicitatea? Aparent ar fi vorba de un caracter unic, inconfundabil. Si caracterul acesta nu-l da tehnologia moderna. Aceasta ascunde defecte si falsifica vinurile. Uneori in cunostinta de cauza, insa de cele mai multe ori din nepriceperea "oenologilor". Putini sunt cei care au pregatirea, priceperea si cultura necesare unui adevarat oenolog. Nu oricine face un vin este oenolog. Este la moda sa vorbim despre inoxuri, osmoza inversa, enzime, levuri, baricare etc. fara sa intelegem ca vinul tipic este cel obtinut prin tehnologie care pastreaza elemente traditionale si afecteaza cat mai putin caracteristicile de soi si de terroir ale vinului. Deci, sa fie clar pentru cei care au alta parere: daca ai folosit levuri importate, enzime, chipsuri s.a.m.d. nu mai vorbesti de vin tipic, indiferent de calitatea si provenienta strugurilor. Si inca ceva, fiind vorba de vinurile noastre: sunt intrunite toate conditiile pentru a se obtine vinuri de mare marca in podgoriile cu calcare, cu conditia sa existe si oenologi adevarati, care sa cunoasca profilurile de referinta ale vinurilor si semnificatia expresiei "vin de terroir".

Ciprian spunea...

Anonim, multam pentru comentariu. Vinul de terroir implica foarte multa filozofie. Pana la urma, conteaza mai mult daca cineva crede sau nu in concept. Sunt multi care sustin ca e bullshit, sunt altii care pun absolut totul pe seama lui. Ideea principala cu tipicitatea, pt mine cel putin, ramane alegerea unui etalon dar si aici este tricky. Da, si eu as dori sa fie cat mai putina politica interventionista in lumea vinurilor, dar la scara industriala n-ai sa vezi niciodata asa ceva. Nici macar la niveluri mai mari de pret nu esti sigur ca nu s-au adaugat enzime sau cine stie ce drojdii.

Anonim spunea...

Nu e concept Ciprian, terroir-ul e realitate. Terroir inseamna soi, loc, tehnologie. Productia la scara industriala satisface setea. Vinul de terroir insa, se apreciaza cu vazul, mirosul, gustul si cu mintea. Problema este ca cei care produc la scara industriala (si aici ma refer numai la ai nostri, deocamdata) vorbesc, din ignoranta, despre vinurile lor ca despre vinuri de terroir...si de aici preferinta mea pentru Zinfandel sau Ruby Cabernet !

Ciprian spunea...

Anonim, terroir-ul este realitate pt unii, pt altii nu. Eu cred ca exista influenta a tuturor acestor factori dar, pe de alta parte, este si un concept de care se abuza. Hai sa nu ne uitam doar in curtea noastra industriala. Ti-am spus si pe blog-ul lui George, cei din afara stiu sa intervina mai eficient decat ai nostri, creandu-ne impresia ca sunt vinuri ceva mai corecte. Dar, de fapt, tot cheap plonk sunt, sa fim seriosi

Ciprian spunea...

Vinul de terroir nu va consta in veci 13 lei :)

Anonim spunea...

Ei, daca ai "surse de incredere" la Mondavi nu ma mai pun...Da', as vrea sa stiu, totusi, rezultatele analizelor chimice care s-au facut "la un moment dat pe cateva vinuri foarte cunoscute din Lumea Noua". Este o chestiune care se intampla atat de rar in lumea vinurilor ...
Cat despre terroir, ca sa vorbesti despre el nu e suficienta pasiunea, domnu' Ciprian...Sa stii ca si "vin de table" al francezilor este un vin de terroir. Trousseau si Poulsard (gasesti pe net)dau vinuri de terroir. Deci terroir nu se refera numai la Aloxe Corton si, pentru imbogatirea spirituala a pasionatilor de vin, insist ca este un termen tehnic si nu un concept "de care se abuzeaza".

Ciprian spunea...

Sursa de incredere nu este la Mondavi, este cineva care a fost acolo si a vazut sistemul. Ar fi o chestie sa am cartite la asemenea producatori :)) Cat priveste analizele, am sa caut video-ul cu pricina si am sa-ti dau link-ul, sper sa mai fie valabil.

Domnu' Anonim, te rog sa-mi dai un link in care termenul tehnic de terroir este demonstrat stiintific. Sunt foarte curios.

Ciprian spunea...

Uite aici si link-ul respectiv http://video.google.com/videoplay?docid=-5264523130033835254# La inceput este vorba despre marii producatori din Lumea Noua

Sunt niste chestii pe care le stim prea bine, dar am ajuns sa fim multumiti ca vinurile respective sunt...corecte. Daca un vin ni se pare corect, nu inseamna ca este si mai curat. Au gust de vin, unii vad chiar si tipicitate. Smecheria este ca baietii au grija ca toate adaosurile chimice sa fie in limitele admise de legislatie. Si aici e marea problema pana la urma, legislatia inca foarte permisiva la acest nivel

Ciprian spunea...

Si scuze, nu era vb de analize chimice, chiar producatorii respectivi au recunoscut ca folosesc aditivi care mai de care mai diversi :)

Anonim spunea...

Un concept nu poate influenta acumularea compusilor organici in struguri Ciprian. Deci tot ce apartine unui ecosistem este tangibil si poate fi abordat din punct de vedere tehnic. Mai nou, terroir-ul poate fi reprezentat printr-o valoare numerica si asta este, dpmdv demonstratia stiintifica. Gasesti chestiile astea singur, daca esti intr'adevar curios.

Ciprian spunea...

Anonim, cum demonstrezi tu ca profilul aromatic al unui soi este influentat de sol? Simpla acumulare a unor compusi organici nu demonstreaza ceva, decat daca cineva vrea sa demonstreze ceva. Ti-am spus, eu sunt convins ca ideea generala de terroir este valabila, dar multi au inceput sa abuzeze de ea, in sensul in care o folosesc pt a justifica anumite preturi. Si, sincer, daca esti asa un vajnic aparator al terroir-ului, nu inteleg cum poti lauda un Zinfandel de 13 lei :) No offense, dar daca ala e vin de terroir, eu ma las de pasiunea asta. Totul tine de perceptie si chiar si-n cazul vinurilor de terroir, exista unele mai bune altele mai putin bune. Ca terroir-ul asta nu da automat ceva iesit din comun, in care totul se imbina intr-un soi de armonie cosmica. Arunca o privire la diversitatea Burgundiei; nu degeaba, diversele terroir-uri sunt clasificate in halul ala. Dar hai ca deja se naste o discutie care nu va da o concluzie clara :)

Anonim spunea...

Nu prea pricepi cum stau lucrurile si le amesteci intr-un fel de haos, ca tot spuneai de "armonie cosmica". Nu-ti e clar ce e terroir-ul. Stii de el da nu stii ce e' si nici nu prea esti dispus sa iei lectii pe blogul tau de la un "vajnic" bautor de Zinfandel. Daca pui cap la cap ce am spus eu in comentarii, cred ca poti totusi sa tragi o concluzie...clara.

Ciprian spunea...

Bine, Anonim, asa este cum spui tu :) Daca ai intrat pe blog-ul meu sa-mi dai lectii, hai sa o lasam balta. Stiu prea bine ce este terroir-ul, daca tu consideri ca detii adevarul absolut, nu cred ca are rost sa mai continuam discutia. Ti-am zis, totul tine de perceptie. Eu vad altfel lucrurile si cu asta basta. Stii care e diferenta? Eu ti-am dat un link sa-ti demonstrez ce am sustinut, tu m-ai trimis la google sa caut ceea ce sustii. Industrial sau de terroir, pana la urma conteaza daca iti place sau nu un vin. Punct

Anonim spunea...

Tot respectul Ciprian pentru tine si lucrurile pe care le prezinti pe blog. Uite si lucrurile concrete despre terroir:

http://www1.meijigakuin.ac.jp/~makiko/CaseStudyB.files/van%20Leeuwen%20and%20Seguin%202006.pdf

http://www.oliviertregoat.com/influence_of_climate_soil_cultivar.pdf

http://www.sasev.org/journal-sajev/sajev-articles/volume-22-1/art2%20terroir%20influence%20on%20water%20and%20nitrogen%20status%20of%20cabernet%20sauvignon.pdf

Sau despre cuantificarea terroir-ului:
http://journals.hil.unb.ca/index.php/GC/article/viewArticle/2779/3266

Ciprian spunea...

Anonim, multam p link-uri. Stiu si eu ce este terroir-ul, depinde de fiecare cum il percepe. Stii ce e interesant? Primul studiu se numeste The concept of terroir in viticulture :) Si acum te citez: "Nu e concept Ciprian, terroir-ul e realitate". Aceeasi autori recunosc faptul ca e greu de demonstrat stiintific un astfel de concept, pt ca sunt foarte multi factori implicati. Daca tu vrei sa crezi ca absolut totul legat de vin deriva din terroir, este doar o parere. Sunt altii care au facut studii si au aratat ca terroir-ul e bullshit si ca totul e vinificatie. Intelegi unde vreau sa ajung? Nu exista adevar absolut, ci diferite moduri de perceptie a acestuia. Cred in terroir si e logic faptul ca exista o interactiune a factorilor care-l compun. Dar in cazul vinurilor moderne, unde se termina terroir-ul si incepe interventia? Aici este problema. Uite si aici un articol interesant si cu pareri care mai de care mai diverse despre ceea ce inseamna terroir - http://www.decanter.com/people-and-places/wine-articles/486413/terroir-the-truth

Anonim spunea...

Ciprian, as vrea sa inchei subiectu', dar...
Terroir inseamna in general autenticitate. Apar doua situatii:
1. Daca ce e autentic are minimum de calitate, totul e OK. Obtii un vin rezonabil (si fara prea mari cheltuieli, pentru ca pana la urma urmei si interventiile tehnologice costa). Asta se intampla, dpm in noile tari viticole, pentru ca au in general climat arid, mai favorabil calitatii.
2. Daca ce e autentic este de slaba calitate,pentru ca totusi sa faci vin, intervine tehnologia. Din pacate cam asta e situatia tuturor celor care realizeaza productii mari, fie ca asa vor, fie ca solurile LOR sunt fertile (Husi, Odobesi, Panciu, sesurile din Dealul Mare, Tarnavele etc.). Cei care se afla in situatia asta ii doare in spate de terroir, tipicitate si autenticitate. La ei lucreaza marketingul. Vinul provine din alt areal, soiul nu se respecta, iar calitatea vinului este cum este.
Eu cand am inceput discutia asta, am comparat doua vinuri apartinand celor doua situatii: un Ruby Cabernet sau Syrah austral corect dar fara pretentii, cu un vin neaos, cu marketing agresiv (vezi "Vinul de aur")la acelasi pret, dar fara nici un Dzeu. Alege tu.
Mi-a facut placere.

Ciprian spunea...

Anonim, sunt de acord cu tine. Dar un Ruby Cabernet sau Zinfandel de 13 lei chiar crezi ca sunt autentice? Mai corecte decat multe posirci de pe la noi, poate. Dar autentice? Eu sunt convinsa ca nu. Sa incercam sa nu confundam corectitudinea cu autenticitatea, pt ca nu sunt una si aceeasi :) Este doar parerea mea si sunt constient ca altii gandesc altfel. Te mai astept pe aici

Trimiteți un comentariu

Copyright © 2010 Vinul si Pasiunea | Layout by Atomic Website Templates | Distributed by: best minimal blogger theme free blog template html codes | best vpn galaxy s2 best vpn l2tp