George a prins vinul de fata in toane mult mai bune, din cate se pare. Incercat tot la pahar, magazinul Le Marche dar, de data aceasta, nu am avut parte de bafta care ma caracterizeaza de obicei.
Din pacate, semne clare de oxidare au aparut la orizont, de cum am dus paharul la nas. Nu stiu cat a stat deschisa sticla respectiva, probabil destul de multa vreme. De ajuns cat nici mama pompelor de vidare sau mai stiu eu ce gadget-uri sa nu mai poata face fata inevitabilului. Ca o concluzie personala: ori te asiguri ca bei un pahar dintr-o sticla proaspat destupata, ori cumperi toata sticla. Sa ma las pe mana gadget-urilor de tip Bond, nu mai este o optiune viabila pentru mine. Oricum nu am crezut vreodata prea tare in ele.
Vinul? Cu toate cicatricile sale, lasate prin bunavointa dragutei oxidari, s-a prezentat destul de ok. Nas dominat de evidente note de miere zaharisita. Undeva sub acestea, s-a dus o lupta crancena intre carnea cruda, condimentele uscate, piperul alb si fructele de padure. Gustativ, am avut mai putine surprize neplacute. Dens, concentrat dar in nici un caz greu, fructe rosii si negre ca la balamuc, pruna bine coapta, condimente. Aciditate foarte buna si destui tanini cat sa tina vinul compact. Final suculent, piperat, cu visina putreda preluand controlul.
La circa 30 de lei si incercat in conditii normale, vinul trece testul de "fezabilitate". Il puteti gasi si la Vinexpert.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu