Cateva impresii despre Goodwine

joi, 28 noiembrie 2013

1 comentarii
In perioada 22-24 noiembrie, s-a desfasurat o noua editie a targului de vinuri Goodwine. De data aceasta, am profitat de un concediu luat in prealabil, pentru a evita oboseala din anii trecuti si pentru a incerca in tihna vinurile de care am fost interesat. Impreuna cu Diana, jumatatea mai inteleapta, am descalecat vineri in Bucuresti, cu gandul initial de a trage o fuga pe la targ in ultimele ore ramase disponibile. Potriveala de acasa nu prea s-a potrivit cu cea din targ, asa ca am renuntat la ideea initiala si am dat curs unei invitatii venite de la George Moisescu (caruia ii multumesc inca o data si pe aceasta cale), invitatie care implica participarea la un masterclass de armagnac Comte de Lauvia. Am acceptat fara sa stau pe ganduri, astfel ca seara de vineri s-a dovedit a fi una plina de invataminte, informatii interesante si cateva sticle de armagnac ce ne-au dezlegat limbile si ne-au incalzit corpurile. Pe acolo, am dat si peste Bogdan Bocse, intinzandu-ne astfel la discutii pana seara tarziu.

Sambata a fost alocata targului. Din start, mi-am propus sa nu mai fac vreun soi de maraton printre standuri, ci doar sa ma concentrez asupra unor producatori si importatori, care au prezentat un interes sporit din partea mea.Nu voi insista cu detalii despre vinurile incercate, ci ma voi rezuma la a semnala exemplarele care mi-au sarit in ochi si nas.

Wine Princess:
- Cuvee Diorit 2011, un cupaj al naibii de interesant si al carui fan am devenit pe loc
- Cadarca Stonewine 2009
- Cabernet Franc Premium 2009 - un vin cu potential cat cuprinde
- Feteasca Neagra Premium 2011 - un vin de urmarit pe viitor

SERVE:
- cele mai multe vinuri imi erau deja cunoscute, pe toate gamele este o consistenta de invidiat; am incercat noul Terra Romana Rose, un vin care continua traditia si succesul pe care le-a stabilit de ceva ani incoace

Stirbey:
- incep cu un Merlot experimental, cu un nivel de alcool de "doar" 17%, si tot ce pot spune este: wow!
- Feteasca Regala Rezerva 2011 - o concentratie fantastica pentru acest soi
- Cabernet Sauvignon 2004 - tanar si fresh


Vinarte:
- Soare 2009, are toate cele necesare pentru a deveni un clasic

Halewood:
- am incercat cam toata vinurile puse la dispozitie si nu pot spune ca mi-a sarit ceva cu adevarat in fata; sunt vinuri lucrate bine, foarte New World, dar par ca nu vor sa treaca un anumit nivel; o mentiune speciala pentru Shiraz-ul Neptunus, FN si Cab-ul Hyperion.

Vitis Metamorfosis:
- o verticala interesanta de Cantus Primus: 2007, 2008 si 2009, in urma careia 2008 pare ca a ajuns la echiibrul ideal in acest moment; cateva variante beta de Negru de Dragasani (in Dealu Mare, atentie), Cab Sauv si Feteasca Neagra, destul de interesante, suculente si cu surprinzator de putine asperitati pentru stadiul in care se afla.

Budureasca:
- mentiuni speciale pentru gama Origini, cu un Shiraz reusit si un Cab Sauv mai mult decat ok.

Crama Borha:
-  m-a interesat doar Vina Ardanza Reserva 2004 (cred?), un vin care inca din nas a dat o palma mai tuturor autohtonelor prezente pe acolo; mi-a mai trecut prin fata si un Marques de Riscal alb, dar explozia de fruct care m-a intampinat nu m-a incantat peste masura.

Vinimondo:
- incep cu vinul care m-a impresionat cel mai mult de la targ, mai ales prin originalitate si personalitatea distincta: Montessu Isola dei Nuraghi 2008, un cupaj dominat de Carignan.
- Ronchedone Ca dei Frati, alb si rosu
- Le Volte (Ornellaia) si La Difese (Sassicaia), 2 vinuri bune dar care au parut generice pe langa Montessu.

In rest, o atmosfera ceva mai degajata decat in anii trecuti, oameni faini si discutii interesante. Ne vedem si anul viitor!

The star of the show






Stonewine Cadarca 2009 Hill Selection (Romania)

marți, 26 noiembrie 2013

0 comentarii
Nu am ascuns niciodata ca sunt un admirator destul de mare al vinurilor lui Balla Geza. Omul chiar stie ce face si, in general, face foarte bine. In plus, se pare ca foarte multe exemplare au un potential ridicat de invechire, ceea ce nu poti spune despre foarte multe vinuri romanesti. In urma ultimei vizite la Goodwine, de acum cateva zile, mi-am alocat o buna parte din timp pentru a incerca vinurile din portofoliul Wine Princess. Pot spune ca mi-a placut cam tot ce am degustat pe acolo si am apreciat unitatea de viziune si stil care caracterizeaza portofoliul respectiv. Dar deocamdata ma voi concentra pe aceasta Cadarca Stonewine, un vin care a mers direct la sufletelul meu pufos si plictisit de repetitivitatea pe care am intalnit-o la multe alte exemplare autohtone si nu numai.

Culoare rubiniu deschis, stralucitor si foarte placut ochiului. Nasul este dominat de un melanj de fructe rosii proaspete de padure, cirese negre si foarte multe condimente. Mai rasar cateva note afumate la un moment dat, dar nimic care sa strice armonia. Totul este livrat in cantitati decente si echilibrate. Gustativ, se continua linia nasului, corp light spre mediu, atac usor si diafan; vinul are o rotunjime extrem de placuta dar si o structura destul de compacta. Echilibrul dintre aciditate, taninii fini si alcool este de invidiat. Finalul este mediu si puternic picant, cum ii sta bine soiului.

Nu avem de-a face cu o complexitate debordanta in acest caz, dar este un vin foarte bine facut si care exprima la maxim potentialul acestui soi. As fi curios sa-l incerc si peste cativa ani, ba chiar nu m-ar supara deloc.


Terra Romana Chardonnay 2012 - SERVE (Romania)

miercuri, 20 noiembrie 2013

0 comentarii
Nu am fost, nu sunt si nu cred ca voi fi vreodata un mare fan al albelor baricate. Bineinteles ca sunt si exceptii, si ma gandesc aici in primul rand la Chardonnay. Se pare ca acest soi se preteaza bine la un astfel de stil dar cu o singura conditie majora: sa fie facut cu simt de raspundere. Cam acesta este si cazul Chard-ului Terra Romana, un vin care reuseste oarecum sa pastreze echilibrul dintre onctuozitate si prospetime.

Nasul este usor dominat de nuante lemnoase, cu destula vanilie, unt si ceva impresii de nuca prajita. Mai apar note de mar verde, para si flori de salcam. Gustativ, vinul aduce in fata onctuozitatea specifica unei astfel de vinificari, dar totul pare controlat. Se duce surprinzator de usor pe gat, nu are o greutate deranjanta si obositoare. Se reuseste un echilibru bun intre notele lemnoase, aciditatea medie si notele finale medii, cu tenta citrica si vegetala.

Una peste alta, un exemplar reusit de Chardonnay baricat si care cred ca are un bun potential de invechire pe termen mediu. As fi curios sa-l mai incerc in 2-3 ani, pentru a observa cum se vor integra notele lemnoase in peisaj. Pentru fanii hardcore ai genului, o alegere mai mult decat inspirata. Pentru ceilalti, o dovada ca sunt si albe baricate care pot fi baute cu placere.




Bodnar Tokaji Aszu 6 puttonyos 2003 (Ungaria)

vineri, 15 noiembrie 2013

0 comentarii
Am tot incercat sa scriu cateva impresii despre aceasta licoare produsa de vecinii nostri, dar abia acum am gasit o poarta deschisa in camera chefului personal. Despre Tokaji cred ca stie cam toata lumea interesata de lumea vinului, fiind locul unde se obtin unele dintre cele mai renumite vinuri dulci ale lumii. Tinand cont de metoda deloc usoara de obtinere a acestor minunate vinuri, as putea spune ca preturile sunt inca la un nivel decent. De altfel, cam asa stau lucrurile si in Sauternes, iar daca doriti vinuri dulci de exceptie, cam astea sunt cele doua zone unde trebuie sa va concentrati atentia.

Intotdeauna am fost de parere ca un vin bun nu are nevoie de prea multe cuvinte, pentru a surprinde impactul pe care il exercita asupra celui care il incearca. Pe scurt, nasul este intens, cu mult fruct uscat si confiat, in special caisa, curmale si note puternice de dulceata de portocale. Exista si aluzii de condiment, foarte bine integrate in context. Gustativ, este ca si cum ai lua in gura o bucata de matase. Exact aceasta este senzatia pe care ti-o lasa vinul, are o putere lipsita de greutate, concentratie foarte buna, mijloc consistent cu mult fruct confiat. Aciditatea este inca buna, finalul este proaspat si vireaza spre note citrice si usor picante. Este ireal cum la o asemenea cantitate de zahar, vinul reuseste sa nu agaseze papilele si sa nu fie absolut deloc "lipicios". Finalul este aproape interminabil, dupa 2 minute am renuntat sa mai cronometrez persistenta aromelor.

Daca va spun si pretul de achizitie, nu o sa ma credeti. Ei bine, am avut marele noroc sa beneficiez de o promotie pe okazii.ro, la momentul respectiv, pretul de vanzare fiind 27 lei/sticla (!!). Sincer, asta este cea mai buna afacere pe care am facut-o vreodata cu un vin. Acum, vinul este de gasit pe vinstore.ro, dar la 110 lei. Chiar si asa, este un pret normal pentru un 6 puttonyos cu 10 ani la bord.


Vina Berceo Gran Reserva 1980 vs. Remelluri Reserva 1985 (Spania)

luni, 11 noiembrie 2013

0 comentarii
Aceasta mica batalie a avut loc in deja miticul Turn de televiziune din Galati. Din pacate, nu ne-am putut bucura de o degustare ca la carte si asta, in principal, datorita lipsei unor pahare corespunzatoare. Asa ca impresiile despre vinurile de mai sus sunt oarecum influentate de acest aspect. Atat 1980, cat si 1985 nu au fost ani deloc grozavi in Rioja, asa ca nu ma asteptam la cine stie ce minuni.

Bun, acum scurt pe doi despre vinurile in cauza. In primul rand, va semnalez ca ambele exemplare sunt in viata si sanatoase.

Berceo are un profil extrem de light, dar in care fructul rosu sta inca foarte bine fixat pe pozitii. Ceva condiment, aluzii pamantoase si nuante de tutun. Gustativ, se duce pe gat mai rapid decat apa, dar are o concentratie decenta si o puritate surprinzatoare. Foarte simplu ca si constructie si cu un puternic feeling de Pinot Noir. Final scurt-mediu, suculent, cu multa cireasa proaspata.


Remelluri debuteaza oarecum in acelasi stil dar concentratia fructului este ceva mai consistenta aici. Extrem de proaspat, atat in nas cat si gustativ, si in nici un caz nu lasa impresia ca au trecut 28 de ani peste el. Mult mai consistent in mijloc, cu o aciditate debordanta si tanini fini, aproape complet integrati. Echilibrat, plin de viata, pur si suculent.


Ambele sticle au fost date gata in timp record si pot fi gasite pe Vinescu.ro


Conde de Valdemar Gran Reserva 1981 (Spania)

luni, 4 noiembrie 2013

0 comentarii
Pentru impresii despre varianta 1978, puteti arunca o privire aici. Dupa cum am si spus in articolul respectiv, ceea ce am incercat in acea seara la Pitesti a fost, probabil, cel mai fresh vin matur incercat de mine pana acum. Asa ca eram foarte curios cum se prezinta si fratele lui ceva mai "tanar". Ei bine, in mare parte, cam tot pe acolo.

Culoare rubiniu clar, cu borduri caramizii, si care creste in intensitate odata cu aerarea. Nasul este unul tipic pentru un vin ajuns la aceasta varsta dar, in acelasi timp, si surprinzator de proaspat. Notele de prune, afine si coacaze se imbina fericit cu cele tomnatice, de cutie de lemn, tutun aromat si ciocolata neagra. Totul este livrat in cantitatile care trebuie. Gustativ, este destul de similar cu cel din '78, musteste de fruct dulceag, are prospetime, echilibru, catifelare si suplete. Aciditatea este excelenta, iar taninii sunt complet integrati. Final ceva cam scurt, dar curat si proaspat, cu note de cirese negre si condiment.

Pare acel gen de vin aflat inca in momentul optim de consum. Nu afiseaza o complexitate debordanta dar este aproape anormal de fresh si extrem de baubil pentru un vin trecut de 30 de ani. Il puteti gasi si pe vinescu.ro. Amatorilor de batranei care se tin incredibil de bine, il recomand cu cea mai mare placere.

Copyright © 2010 Vinul si Pasiunea | Layout by Atomic Website Templates | Distributed by: best minimal blogger theme free blog template html codes | best vpn galaxy s2 best vpn l2tp