Nivelul alcoolului in vin este un subiect arzator si care naste in continuare destule controverse. In ultimii ani, acest nivel a crescut simtitor. Principalii "vinovati" sunt, bineinteles, producatorii din asa-numita Lume Noua, in frunte cu Australia si California. In anii '70, '80 si chiar la inceputul anilor '90, un nivel de 12-12,5% era ceva normal in cazul vinurilor. In zilele noastre, mai gasesti foarte rar astfel de cifre inscrise pe etichete. Acum, valori ca 13,5% sau 14,5% sunt ceva obisnuit si nu mai mira pe nimeni. Si sa nu uitam ca o cifra de 13,5% nu reflecta realitatea exacta de pe eticheta. In acest caz, nivelul real al alcoolului este undeva spre 15%.
Taberele sunt, ca de obicei, impartite. Producatorii aflati cu musca pe caciula isi apara cauza, aducand argumente valabile din punctul lor de vedere: clima de asa natura, vinurile lor sunt cele mai cautate de consumatori, bombele de fruct sunt mai delicioase, etc. De cealalta parte stau, in primul rand, specialistii europeni in frunte cu englezii. Legendarul Michael Broadbent este unul dintre cei mai inversunati adversari cand vine vorba de aceasta problema. Pentru el, vinurile puternic alcoolizate sunt peste masura de ridicole si bune doar sa-ti dea dureri de cap dupa ce le bei. Jamie Goodie este si el unul dintre cei ingrijorati de aceste cresteri. Dupa cum bine remarca intr-un articol pe aceasta tema: "Vinul te imbata. Din cauza faptului ca vinul este o bautura alcoolica". Un punct de vedere care poate parea obtuz, dar care iti arata de fapt esenta problemei.
Ce cred eu? Tind sa le dau dreptate europenilor. Recunosc, nu agreez prea tare vinurile din Lumea Noua. Pentru mine toate sunt la fel, fara nici un fel de specificitate, ultra-baricate, ultra-alcoolizate si multe dintre ele dezechilibrate din aceste cauze. Normal, exista si exceptii dar acestea sunt destul de putine intr-un ocean de vinuri "internationalizate". Nivelul ridicat de alcool afecteaza, in primul rand, aspectele senzoriale ale unui vin. Nu sunt incantat deloc atunci cand mirosul de alcool imi sare in nas. Si nici atunci cand postgustul este unul dulce tocmai din aceasta cauza, iar vinul tinde sa devina "fierbinte".
Sunt de acord partial cu cei care spun ca acest nivel ridicat de alcool este datorat si schimbarilor climatice care au favorizat acest proces pe cale naturala. Dar, in acelasi timp, este si destula ipocrizie in aceste afirmatii. Nivelul alcoolului poate fi tinut in frau si chiar redus dar... ati ghicit, costa. Si chiar mult. Nu este numai natura de vina pentru aceasta crestere ci, mai ales, anumiti producatori care favorizeaza "artificial" procesul in cauza. In rimul rand, totul este datorat unui anumit "stil" impus de criticii de vin americani. Acestia, in frunte cu celebrul Robert Parker, au o influenta foarte puternica asupra pietei americane si chiar internationale. Iar cei mai multi producatori de vin au actionat in consecinta.
Deciziile privind momentul culegerii strugurilor sunt esentiale in acest caz. Cu cat lasi mai mult strugurii la copt, cu atat vei avea niveluri de alcool mai ridicate; cu cat acest nivel este mai ridicat, cu atat vinul va fi o bomba de fruct; la acest aspect mai adaugi si baric din abundenta; bombele de fruct ultra-baricate sunt cele care plac criticilor ca Robert Parker; in consecinta, notele lui Parker vor fi mari; in final, o nota mare de la Parker inseamna vanzari mai multe si preturi mai ridicate. Aceasta nu este o teorie a conspiratiei, este o realitate. Din pacate, o astfel de "viziune" despre cum trebuie sa arate un vin a inceput sa prinda si in spatiul european. Chiar in traditionalul Bordeaux (mai exact St Emilion) se experimenteaza intens cu nivelurile ridicate de alcool si baricare in exces. Este deja de notorietate cazul Chateau Pavie 2003, care a starnit un adevarat razboi la nivel declarativ intre Robert Parker si Jancis Robinson. Dar asupra acestui episod voi reveni mai incolo...
In concluzie, totul depinde de gustul fiecaruia dintre noi. Atata timp cat piata va cere astfel de vinuri, nu se va schimba nimic prea curand. Personal, consider ca aceasta crestere a nivelului de alcool in vin este o problema si ca trebuie sa se faca ceva in acest sens. Dar, repet, ingrijorarea mea se datoreaza doar faptului ca prefer un alt stil de vin - mai clasic, mai echilibrat, mai auster si mai complex si care sa poata fi servit in cadrul unei mese...
3 comentarii:
Interesant subiectul, mai ales în contextul încălzirii globale care nu e o găselniţă media, ci chiar se petrece. Citeam într-o carte că se estimează ca până în 2050 temperaturile din regiunile vitivinicole vor creşte serios, şi anume: Bordeaux 2,33 grade, Rioja 2,52 grade, Sudul Portugaliei 2,85 grade, Rhone 2,26 grade. Dacă ne găndim că în ultimii 50 de ani temperatura medie din timpul sezonului de creştere a viţei de vie a crescut cu circa 2 grade, poţi să îţi imaginezi ce impact vor avea următoarele creşteri.
Fără intervenţie tehnologică nu se vor mai putea obţine vinuri de calitate sub un nivel rezonabil. Ideea este că în tot acest timp şi partea tehnică a avansat, deci calitatea vinului a crescut, compensând creşterile de temperatură. Dar în curând nu se va mai putea continua fără tehnici de reducere a alcoolului din must sau din vin, cum sunt osmoza inversă sau distilarea cu vacuum. Dar acestea sunt, aşa cum ai remarcat şi tu, scumpe.
tarii cat mai mult alcool
dragos, nu fi magar :))
Trimiteți un comentariu