Stiu, va intrebati probabil cum de am dat banii pe un vin de la Tohani, si cu eticheta "metalica" pe deasupra. Ei bine, intamplarea a facut sa fiu prezent intr-un restaurant chinezesc din superba mea urbe. Avand chef de un vin, am aruncat o privire pe meniu, in speranta ca voi gasi ceva decent. Ma uit, stramb din nas nemultumit: Jidvei, Cotnari, Beciul Domnesc, cu alte cuvinte, suspectii obisnuiti. Hop si Tohani pe acolo cu ceva vinuri, printre care si aceasta Feteasca Neagra Princiar. Hai fie, daca selectia se prezinta in halul asta, macar sa limitez proportiile unui eventual dezastru.
Cum se poarta de obicei pe la noi, anul l-am aflat abia dupa ce sticla a fost adusa la masa. Damn, este 2008, gandurile negre pun stapanire pe toate cotloanele mintii, incercand sa-mi imaginez circuitul in natura al sticlei respective. Vinul e turnat in pahar, analizez putin culoarea. Hmm, nu arata rau deloc, un rubiniu stralucitor, intensitate medie, fara borduri caramizii. Indraznesc sa duc paharul la nas si...surpriza! Fructe rosii bine coapte, pruna proaspata, aluzii lemnoase dar foarte bine integrate in peisaj, intensitatea este medie. Mai apar si ceva condimente uscate, fara urme de lactate sau alte minunatii de genul asta. Indraznesc si mai mult, sorbind putin din neasteptata licoare: atac mediu, lin, cu fruct proaspat, concentratie ok. Aciditate buna, taninuri foarte fine, aproape complet integrate. Final usor condimentat si cu ceva nuante florale, o lungime decenta a post-gustului.
Mai sa fie, imi spun, ia uite de unde sare iepurasul. Vinul este super ok, foarte bine integrat si echilibrat la acest moment. In plus, e o FN foarte aproape de dorintele mele in ceea ce priveste acest soi: medie, delicata, chiar feminina pe alocuri, cu o senzatie placuta de prospetime. Acum nu va ganditi ca mi-am schimbat parerea despre Tohani. Pana la urma, cu o floare nu se face primavara. Am fost doar victima unei alinieri fericite a stelelor. Deci, se poate...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu