Imediat dupa deschidere, vinul a fost foarte placut ca prezenta generala. Nas putin condimentat, note de tomate si fructe rosii, dar si alcool cat cuprinde. Atacul a fost elegant, usor, discret, lasand o senzatie placuta in gura. Dupa vreo jumatate de ora de respirat si frapat, vinul a virat intr-o directie cel putin ciudata. A devenit ceva mai intunecat (destul de logic in context), nasul mi-a amintit de un australian mai ieftinut, dominat de o senzatie de dulceata de fructe si lemn. Atacul a fost ceva mai salbatic de data asta, din nou fructe confiate, ceva tanini si o aciditate puternica. Din pacate, toate aceste elemente cam care-incotro. Alcool-ul a ramas extrem de prezent, oferind o senzatie greu suportabila papilelor mele. Efectiv, 2 pahare de asa ceva iti pun capac si te mai si pricopsesti cu o durere de cap sanatoasa spre dimineata. Exact cum am patit eu.
Face banii la care il puteti gasi prin Ruse (aprox. 20 lei), dar in nici un caz pretul la care il puteti impusca la noi - 50 de lei. Pentru a face o comparatie, as bea la orice ora un Belleruche de la Chapoutier (30 de lei), un vin modern dar echilibrat si al carui fix acelasi nivel de alcool (14,5%), nu deranjeaza defel. Ba din contra, este atat de bine stapanit ca te uiti de cateva ori pe eticheta sa te convingi ca ai citit cum trebuie.
In concluzie, un vin deloc "easy", mai ales in a doua parte a evolutiei sale, fara defecte majore, dar supraevaluat si replicabil la niveluri de pret mai mici.
2 comentarii:
De aia e buna rachia
]nu dezamageste
@ Anonim: Da nici nu dă satisfacţii, decât desigur dacă bei multă, uiţi ce faci, violezi unde se nimereşte şi să vezi dup-aia arome uşor metalice-n gură, uşoară savoare de butoi în urechi, în nas, şi-un persistent iz de regret...
Trimiteți un comentariu