Robert Parker si degustarea in orb = f(x) + (1 − x)f(y/(1 − x))

Tot rasfoind paginile excelentului blog al lui Tyler Colman, Dr. Vino, am dat de un material ceva mai vechi dar foarte interesant, despre o degustare in orb a unor vinuri de Bordeaux, din mult laudatul an 2005. Evenimentul in cauza a avut loc in octombrie anul trecut, in New York, si l-a avut drept maestru de ceremonii pe nimeni altul decat Robert Parker Jr.

Acum, cred ca sunt foarte putini dintre cei interesati de vinurile fine, care nu au auzit macar in treacat de fostul avocat din Baltimore, devenit intre timp cel mai influent critic de vin din univers. Din cele cateva mentiuni ale sale pe al meu blog, v-ati dat seama deja ca nu prea il am la inima pe Parker. Nu am nimic personal cu el, nu ii contest capacitatile sale evidente de analiza a unui vin, e mai mult vorba de gusturi. Se stie foarte bine ca omul prefera si favorizeaza anumite tipuri de vinuri pe care eu nu prea le agreez. In consecinta, influenta notelor lui Parker asupra deciziei mele de a cumpara un vin sau altul este destul de mica. In plus, am si ceva impotriva sistemelor de notare care, de cele mai multe ori, reduc vinul la un soi de obiect fara suflet si care poate fi masurat cu exactitate matematica.

Dar sa ne intoarcem la subiectul acestui material, in speta degustarea din New York care a facut ceva valva printre internauti si nu numai. Pentru o descriere detaliata a evenimentului precum si comentarii foarte, foarte interesante, puteti arunca o privire aici.

Pe scurt, despre ce a fost vorba? Ei bine, organizatorii evenimentului au pus la dispozitia celor peste 100 de participanti un numar de 15 vinuri de Bordeaux 2005, vinuri care au primit note uriase de la Parker (intre 95 si 100 de puncte). Daca puneti la socoteala cei 795 de dolari platiti de fiecare pentru a participa la aceasta degustare, va dati seama ca nu oricine a ajuns acolo. Iata si lista examinatilor, cu notele Parker adiacente:

Angelus (98) • Cos d’Estournel (98) • Ducru Beaucaillou (97) • Haut Brion (98) • Lafite Rothschild (96+) • La Mission Haut Brion (97) • Larcis Ducasse (98) • Latour (96+) • L’Eglise Clinet (100) • Margaux (98+) • Montrose (95) • Pape Clement (98) • Pavie (98+) •Le Gay (95) • Troplong Mondot (99).

O serie destul de serioasa de vinuri, nu-i asa? De remarcat este faptul ca toti participantii cunosteau dinainte numele in cauza, doar ca la degustarea lor propriu-zisa in orb, nimeni nu a stiut care si cum. Vinurile au fost servite in 3 serii de cate 5. Aspectul cel mai important al acestei degustari l-a constituit, evident, prezenta lui Parker si mai toti erau curiosi cum se va descurca in aceste conditii. Ca o paranteza, ce nu stiu foarte multi este ca acesta acorda notele vinurilor sale stiind dinainte fiecare sticla ce trece prin fata sa. Nu de putine ori, impartialitatea lui a fost contestata iar in multe cazuri, pe buna dreptate. Dar asta este o alta poveste.

Dupa ce vinurile au fost degustate si Parker si-a expus propriile opinii asupra fiecaruia dintre ele, a venit momentul mult asteptat: dezvaluirea lichidelor. Dar, inainte de aceasta ceremonie, organizatorii l-au rugat pe faimosul nostru critic sa aleaga vinurile favorite ale serii si, cum cere traditia acestor intalniri, sa faca si cateva alegeri specifice - mai pe romaneste, sa ghiceasca anumite vinuri conform ordinii lor de degustare. Parker a specificat mai intai favoritii: vinurile cu numerele 9, 8, 3, 13 si 14. La capitolul ghicit, americanul a indicat:

- nr. 6, Pape Clement
- nr. 8, Cos d'Estournel
- nr. 10, Ducru Beaucaillou
- nr. 9, Margaux
- nr. 13, Latour
- nr. 14, Lafite

Ei bine, dragii mei, iata si lista vinurilor conform ordinii in care au fost servite:

1. Pavie, St. Emilion
2. Haut Brion, Graves
3. Pape Clement, Pessac-Leognan
4. Montrose, St. Estephe
5. Ducru Beaucaillou, St. Julien
6. Angelus, St. Emilion
7. La Mission Haut Brion, Pessac-Leognan
8. L’Eglise Clinet, Pomerol
9. Le Gay, Pomerol
10. Latour, Pauillac
11. Larcis Ducasse, St. Emilion
12. Margaux, Margaux
13. Lafite, Pauillac
14. Troplong Mondot, St. Emilion
15. Cos d’Estournel, St. Estephe

Care ar fi concluziile? Ehee, ar fi destule si nu prea e loc aici sa le insir pe toate.

- Cea mai evidenta este ca domnul Parker nu a ghicit nici macar un vin din cele nominalizate de el. Atentie, vorbim de cel care a declarat ca detine o memorie gustativa incredibila si ca este in stare sa sa-si aminteasca fiecare vin degustat in ultimii 30 de ani, inclusiv notele acordate fiecaruia (cu o marja de erore de doar cateva puncte). Hmm, rezultatele de mai sus nu prea il ajuta sa-si sprijine pretentiile in nici un fel.

- Trecand peste cele de mai sus, mai interesant este ca Parker a facut niste confuzii cel putin ciudate. A confundat Clos L'Eglise (100 puncte, apropos) cu Cos d'Estournel. Primul este un Pomerol bazat pe Merlot, Cos este un St. Estephe bazat pe Cabernet, aflat departe rau de Pomerol. In aceeasi nota, a confundat Lafite, un Pauillac clasic cu Troplong-Mondot, un St. Emilion modernist, din noul val. Ok, se poate invoca o oarecare schimbare in modul de vinificatie in Bordeaux - vinuri moderne, taninoase cu infuzie mareata de stejar - dar, totusi, mi se pare o deraiere cam mare din partea lui Parker in cele 2 cazuri de mai sus. Din nou, nu uitati ce a declarat el insusi despre capacitatile sale.

- Sistemul de notare de orice fel este un instrument mult prea riguros si teapan. O degustare in orb ca aceasta demonstreaza ca anumite vinuri pot performa, la un moment dat, mult peste pedigree-ul lor; in acest caz, vinul favorit al lui Parker a fost Le Gay (nu va ganditi la prostii - :))), care primise initial cea mai mica nota din grup - 95 de puncte. In concluzie, nu poti sti niciodata cum poate evolua un anume vin de-a lungul timpului.

- Mitul creat in jurul lui Parker, mai ales chiar de catre el insusi, incepe usor-usor sa se destrame, si chiar la el acasa. Iar astfel de evenimente contribuie si ele la aceasta demitizare sistematica. Cat timp va mai tine aceasta "dictatura", nimeni nu poate spune cu exactitate. Oricum, tot mai multi amatori de vinuri bune incep sa aiba mai multa incredere in propriile gusturi si sa nu mai achizitioneze diverse sticle exclusiv pe baza unor note Parker, Wine Spectator sau alti critici din domeniu. Un lucru este insa cert: Parker va ramane o influenta puternica pentru cei interesati sa investeasca in marile nume din Bordeaux si nu numai, fie ca ne place sau nu.