Infruntarea titanilor din Dealu Mare cu echipa de divizia regionala Bordeaux, s-a incheiat cu un zdrobitor 5-0 in favoarea noastra. Un rezultat anticipat de mine zilele trecute, nici o surpriza pe frontul estic.
Rezultatele detaliate le puteti gasi aici. O singura semi-surpriza as remarca totusi: batalia destul de stransa dintre Ceptura Rouge 2008 si Chateau de Parenchere 2007 (Bordeaux Superieur). Acesta din urma il si nominalizasem de altfel, la categoria celor care ar putea sa emita ceva pretentii, cu toate ca anul a fost cel putin mediocru in Bordeaux. In afara de o alta exceptie - Cuvee Charlotte vs. Chateau Saint-Nicholas - celelalte batalii au fost castigate net de ai nostri.
Din cate am inteles, organizarea a fost reusita, atmosfera destinsa si multa voie buna. Ceea ce este si esential in aceasta poveste. Nu ar trebui ca rezultatele sa ne entuziasmeze peste masura pentru ca, asa cum aratat deja, lupta a fost inegala (cu exceptia preturilor). Si sper ca producatorii participanti sa nu profite cumva de imaginea creata in urma acestui concurs, si sa ne trezim cu ceva preturi umflate peste noapte. Pentru mine cel putin, rezultatele sunt complet irelevante, pana cand greii nostri nu se vor confrunta cu greii lor :)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
15 comentarii:
Incorect. E Dealu Mare A vs Bordeaux echipa de amatori 5-0!
:)) Pai am fost mai voalat chiar in primul rand
Asa-i. Oricum sunt interesante manevrele astea. Iata bunaoara tu ai popularizat prin doua articole evenimentul:)
Bineinteles :)) Chiar ma gandeam la chestia asta ieri. Bine, acum sper ca multi a nu zaboveasca doar asupra titlului :))
Concluzia ar fi ca nu prea se merita sa cumperi Bordeaux din magazinele noastre, in primul rand din cauza preturilor prea mari fata de cele cu care pleaca de acolo.
Premiera pentru mine a fost Passarowitz (2009?)- surpriza de final - despre care a spus cateva cuvinte insusi parintele sau, Liviu Grigorica. N-am aflat insa nici de aceasta data rationamentul alegerii acestei denumiri, pisica fiind aruncata (ca de obicei) peste alt gard, la creatorii etichetei. M-a contrariat insa o fraza: "mi s-a adus aceasta eticheta si mi s-a propus sa fac un vin pentru ea".
Mihai, normal ca nu se merita sa iei NICI un fel de Bordeaux de pe piata noastra, ca-i entry level sau grand cru classe.
Deci, cam asa ia nastere un vin la noi, huh? :)) Ti se aduce eticheta si hop "fa" un vin. Interesant
Nu e nimic nelalocul sau. Vedeti postul recent a lui Dan, caruia i-ati dat dreptate. Aici s-a gandit o ideea de produs, s-a chemat vinificatorul si i s-a sugerat sa faca un vin conform cu ideea. Mai normal de atata nu cred ca se poate. Iar daca iese, daca ideea(eticheta, public tinta, canal de distributie, etc) se muleaza bine pe produs atunci bravo vinificatorului. Daca nu, atunci s-a gresit undeva.
Ok, George, inteleg ideea dar totusi vorbim de vin aici. Eu nu prea inteleg cu poti "face" un vin care sa-ti sugereze pacea de la Passarowitz. Si mai exact cum ar trebui sa guste vinul ala sa-ti sugereze o idee din spatele lui? Nush, mi se par fishy chestiile astea. Ma rog, ei stiu mai bine, nu-s din domeniu
Ei, hai, nu vad cum putem sa continuam discutia fara sa par partizanul celor de la Oprisor. Nu e pacea de la Passarowitz, ci o combinatie de rustic si rigoare, ilustrata pe eticheta, prin soldatelul austriac de pe carpeta olteneasca. Iar asta cred ca un vin poate sugera.
A doua concluzie, pe langa cea amintita deja, ar fi ca vinurile de Bordeaux profita (inca) de renumele zonei si au preturi umflate artificial. Si vor ramane asa pana ce nu se termina banii fraierilor, snobilor sau parvenitilor (americani, mai nou chinezi etc).
Asta cu Passarrowitz a devenit deja legenda viticola la noi. Si asta doar din cauza ca cei de la Oprisor nu au avut niciodata putina Smerenie pentru Mihai...ufff
Apoi nu cred ca D-ul Grigorica s-a gandit la pacea de la Passarowitz cand a facut vinul, asta cu pacea a aparut pe piata datorita lui Berbecutio. Cred ca vinul a fost gandit in stil mai nemtesc, spre rustic, oltenesc, etc...corect rationament dupa parerea mea.
In rest cu degustarea de mai sus...ma repet si aici: e punct de plecare pentru cresterea preturilor. Hai ca da bine la "piata": noi facem vinuri mai bune ca la Bordeux. Si peste cateva luni, cand mai uita lumea cum a fost cu preturile la degustarea de mai sus, a doua parte: "si mai ieftine" (chiar daca am mai pus vreo 10-20% la ele, ca deh suntem peste Bordeaux) Pfiuuu...
Dar de data asta macar am primit un strop de Passarowitz. Poate data viitoare ma saruta :))
Despre preturi, vad ca 2012 a venit deja cu mult asteptatele mariri. Chiar adineauri am vazut la George un Sole, care mai nou incepe de la 49 in magazine (fata de 45), de Golem spunea cineva azi la Arte&Vino ca va urca, si altele. Realitatea e ca in decembrie nu prea s-a gasit vin premium pe piata, pana nu se umple golul cu sau fara importuri, o sa tot creasca..
BogdanC,
Bordeaux profita pt ca-si permite. Si nu e singura zona din lumea asta care profita de pe urma renumelui. Tocmai de aici trebuie sa pornesti cu ideea cand vine vb de Bordeaux: aceasta zona este aparte in lumea preturilor, e un soi de stat in stat. Si daca iubitorii de vin si-ar largi orizontul in afara marilor grand cru-uri de aici, ar descoperi si vinuri affordable in zona. Preturile umflate sunt o realitate si asta e; esti sau nu dispus sa dai banii respectivi, la asta se rezuma totul.
Si daca eu sunt dispus sa dau un pret mai mare pe un Bdx, inseamna ca sunt fraier? Nu bagam aici mai marii zonei cu preturile lor astronomice. Eu iubesc Bdx pt ca-mi plac vinurile si stilul de aici, mai ales cel din trecut. Prefer sa dau mai multi bani pe un vin care e aproape de sufletul meu decat sa dau aceiasi bani sau mai putini pe ceva care nu ma atinge cu nimic...
George, Dan,
Asa o fi; eu spun ca 99% e chestie de marketing :D
Rustic si oltenesc la 2 milioane juma sticla zici?
Trimiteți un comentariu