Chateau Veredus 2006 - Corbieres (Franta)

luni, 19 aprilie 2010

Am stat si am stat si m-am tot gandit cum sa descriu acest vin destul de interesant din zona Languedoc-Roussillon. In primul rand, avem de-a face cu un vin bio. Recunosc, nu m-am intalnit prea des cu astfel de vinuri, dar nu acesta a fost motivul principal care a determinat achizitionarea sticlei in cauza, ci pretul - aproximativ 18 lei (Carrefour).


De obicei, nu prea ma tenteaza vinuri frantuzesti la astfel de bani. Dar, dupa ce am facut cateva cautari pe Sfantul Google, mi-am zis ca merita sa vad care-i treaba. Desigur, am luat in considerare si faptul ca, in acest moment,  Languedoc este una dintre zonele "fierbinti" din Franta si unde poti gasi lejer vinuri destul de ieftine dar cu o calitate de cel putin 3-4 ori mai mare decat pretul cerut.

Dupa vreo 2-3 ore de respirat, duc paharul la nas si sunt lovit in plin de puternice nuante minerale, de pamant si piper in cantitati uriase. Sincer, credeam ca astfel de vinuri au disparut din peisaj dupa invazia magiunului din Lumea Noua. Exista si note de fructe negre, dar extrem de subtile si trebuie sa "sapi" serios dupa ele. Un nas pe care nu l-am mai intalnit de foarte multa vreme, atat de clasic, auster si dominat de terroir. Pur si simplu, ceea ce mirosi este pamantul din care provin strugurii folositi pentru acest cupaj - Carignan, Grenache si Syrah. Ati mirosit vreodata pietre de rau pisate sau macar faramitate? Daca da, atunci veti intelege cam pe unde bat. Gustul este cam in aceeasi nota cu nasul; domina notele minerale (incredibil cat de evidente sunt!), aciditatea este buna, taninii moi dar austeri ceea ce determina ca vinul sa fie extrem de sec. Nu este o astringenta suparatoare, ci se completeaza perfect cu notele minerale. Corpul este mediu, finalul este destul de scurt, iar abia in post-gust se simt cateva cirese negre si din nou, piper.

Imi vine greu sa evaluez vinul de fata. In general, nu este mai nimic in neregula cu el, tehnic vorbind, si nu exista defecte majore (poate doar alcoolul care se simte putin in nas, dar nu deranjeaza din cale afara). Dar sunt absolut sigur ca pentru 90% dintre virtualii consumatori ai acestuia, nu va fi atragator sub nici o forma. Nu prea exista fruct, iar mineralitatea abundenta ii poate indeparta pe multi. Nu este sexy si nu are factorul delicios scris in frunte, ci predomina nuantele rustice. Parca ti-ar spune deva de genul: "Ma poti iubi sau ma poti uri din inima, dar nu-mi prea pasa. Imi fac treaba asa cum stiu mai bine". Este un vin prin care locul sau de bastina tipa din toti rarunchii si care se preteaza asocierii cu diverse mancaruri.

Nu-mi pare rau pentru cei 18 lei dati pe el ba din contra, ma bucur ca am intalnit ceva diferit. Nu este un vin cu pretentii, ar fi fost culmea sa am asteptari foarte mari la pretul asta. Da, este uni-dimensional, i-ar fi prins bine ceva mai mult corp sau chiar si putin mai mult fruct. Dar, in acelasi timp, este altceva si trebuie luat ca atare...

7 comentarii:

fromgrapestowine spunea...

Ciprian pana la urma ai desfacut sau nu Lafon Rochet 1988 vineri ?

Ciprian spunea...

Cosmin, n-am mai apucat pt ca a intervenit altceva. Dar voi recupera timpul pierdut weekend-ul asta :)

Dan spunea...

ciprian
imi cer scuze pentru inceputul tipic romanesc care suna asa "nu ma pricep, dar"
- nuante de "pamant"
- fructe negre?
- nas clasic de "terroir"? poate imi scapa mie ceva, dar terroir nu inseamna ceva specific unei anumite regiuni, sau podgorii, sau bucati de pamant? cum poate sa fie un "terroir" clasic pentru tine, care, banuiesc ca nu ai crescut in languedoc?
- "Ati mirosit vreodata pietre de rau pisate sau macar faramitate? Daca da, atunci veti intelege cam pe unde bat" - si daca nu? sa mor io daca pot sa-mi imaginez contextul in care un om normal la cap ar ajunge sa miroasa pietre de rau pisate... sau macar faramitate.
si toate astea la 18 lei sticla... esti sigur ca n-ai baut si altceva inainte?
nu te supara, sint dupa o sticla de vin si eu, fara arome de pietre macinate, si m-ai facut curios.

Ciprian spunea...

Dan,

In primul rand iti multumesc ca ai trecut pe aici :) Nu ma supar daca cineva nu este lamurit cu folosirea anumitor termeni, asa ca hai sa incerc sa ma explic mai bine daca nu am fost prea coerent in descrierea din post:

- nuantele de pamant si notele minerale din vin sunt, de obicei, un rezultat al solului in care cresc strugurii respectivi. Pana se va inventa alt termen, asta e tot ce spune - imi vine greu sa cred ca nu ai mirosit niciodata pamantul sau "tarana", macar o data in viata.

- fructele negre sunt o generalizare pt diferite fructe de padure gen coacaze, afine, etc.

- cat priveste "nasul clasic de terroir", imi permit sa-ti spun ca nu ai citit cu atentie contextul. Nu am alaturat termenii respectivi ci am spus ca e vb de un nas clasic, auster, dominat de terroir. Pt mine, un vin clasic face referire la modul in care este vinificat si in care amalgamul de fructe nu este vioara intai. Nu am crescut in Languedoc dar, dupa cum am spus mai sus, notele minerale si cele de pamant sunt un rezultat direct al acestuia. In plus, solul de unde provine acest vin este format preponderent din pietris, calcar si diverse minerale. De aici si concluzia...

- presupun ca nu sunt un om normal la cap daca s-a intamplat sa miros o piatra uda de rau sau sa o faramitez. Dar, ca un tip crescut langa Dunare, in copilarie obisnuiam sa stau destul de mult prin preajma pietrelor de rau si sa le faramitez. Nu ma intreba de ce, eram copii si probabil era ceva interesant pt noi - erau niste jocuri nevinovate. Dar mirosul acestora mi-a ramas intiparit in minte.

- nu beau niciodata ceva inainte de a degusta un vin, tocmai pt a-mi pastra simturile cat mai neafectate de factori externi. Asta daca nu ai fost ironic si ai insinuat ca era cam beat cand am deschis si sticla asta :)

Nu am spus ca vinul ofera multe pt 18 lei, doar ca este ceva diferit si nu va fi pe placul multora. In afara de nuantele descrise mai sus, acest vin nu mai ofera mare lucru. Doar ca se intampla ca acest tip de arome sa le apreciez mai mult decat altii.

Sper ca lamuririle suplimentare ti-au fost de ajutor si te mai astept pe blog

Dan spunea...

ciprian, imi cer scuze pentru tonul usor ironic, insa intotdeauna am fost intrigat de notele astea de degustare in care oamenii percep cele mai nastrusnice chestii, insa iti multumesc pentru clarificare si o sa mai trec pe-aici, poate mai invat cite ceva.

Ciprian spunea...

Dan,

Nu trebuie sa-ti ceri scuze. Orice opinie este binevenita, chiar daca e ironica. Daca ma suparau astfel de posturi, setam sectiunea de comentarii asa incat sa verific intai continutul acstora.

Asa e, ai dreptate. Cateodata unii dintre noi percep niste chestii mai ciudate. Dar tine exclusiv de experienta fiecaruia cu anumite mirosuri de care s-a lovit la un moment dat. Daca altcineva nu le detecteaza, nu inseamna ca nu se pricepe. Percepem diferit vinurile, in functie de experienta fiecaruia. Tot ce conteaza este sa ai incredere in propriile capacitati si simturi.

Numai bine si te mai astept pe aici :)

Mihnea Mironescu spunea...

Dane, să ştii că şi pe mine m-a intrigat şi continuă să mă intrige o notă de degustare care înşiră ca un pomelnic bisericesc tot felul de arome, care mai de care mai exotică sau total separată de celelalte. Un specialist destul de mare într-ale vinului (Jamie Goode) scria într-o carte de-a lui că simţul olfactiv uman nu este capabil să distingă mai mult de 4 (da, patru!) mirosuri individuale într-un amestec. Iar notele de degustare ale vinurilor (super)premium se învârt de regulă pe la 8-9 descriptori aromatici diferiţi! Asta n-o poţi interpreta decât în 2 moduri: cel pozitiv, în care speri că degustătorul şi-a notat toate impresiile aromatice pe parcursul unei degustări de durată a vinului, care a evoluat în acest timp, fie cel negativ, în care clasifici degustătorul ca bullshiter sau ca incompetent.

Reperele olfactive diferă, din păcate, de la cultură la cultură şi de la om la om, ceea ce face dificilă înţelegerea unei note de degustare scrisă de cineva dintr-o altă ţară decât cititorul notei. Însă există kituri de arome ce se regăsesc în vin, cam scumpe, care te ajută să te calibrezi. Însă cum oricum n-or să fie folosite de toată lumea, ele sunt utile doar profesioniştilor şi celor care işi doresc o precizie mai bună în propriile aprecieri.

Eu am scris câte ceva pe subiectul ăsta, pentru că mi-a stat pe creieri mult timp :-)
http://desprevin.blogspot.com/2009/09/mirosi-ce-miros-si-eu-referintele.html
http://desprevin.blogspot.com/2009/09/abureli-in-lumea-vinului-imprecizia.html
http://desprevin.blogspot.com/2009/09/note-de-degustare-sa-ne-mai-obosim-sa.html

Scuze pentru că mă citez pe mine, dar te-am scutit de căutat pe blogul meu, asta în cazul în care vrei să afli mai multe despre problemele cu vocabularul vinului şi cu comunicarea acestuia.

Trimiteți un comentariu

Copyright © 2010 Vinul si Pasiunea | Layout by Atomic Website Templates | Distributed by: best minimal blogger theme free blog template html codes | best vpn galaxy s2 best vpn l2tp