George a punctat foarte bine problemele si virtutile acestui vin sloven extrem de laudat pe la noi. Face banii ceruti pe el, cel putin pe plaiurile mioritice? Raspunsul meu este similar cu cel dat in cazul Refosk-ului entry-level de la Santomas: nu prea. Din nou, avem un vin care mi-a lasat impresia ca poate fi replicat in bani mai putini.
Intr-adevar, general vorbind, este un vin bun. Are corp delicat, este echilibrat, lucrat cu grija, are un final destul de lung. Dar are si cateva probleme. Cea ma mare ar fi faptul ca cele 24 de luni petrecute in butoaie de stejar se simt din plin. Incepand cu nasul acela de care amintea George, un amestec ciudat de tamaie (sau betisoare chinezesti parfumate) si vanilie, si terminand cu post-gustul dulceag, dominat din nou de note de lemn si vanilie. Deasemenea, cred ca i-ar fi prins bine si un strop de aciditate in plus, capitol la care Refosk-ul amitit mai sus sta ceva mai bine. Sincer, nu stiu daca notele de stejar se vor integra vreodata si aici e marea chichita a acestui vin. Exista fruct, ceva ciocolata, condimente, tanini fini dar toate par ca se zbat undeva in spatele unei cortine de dulceata care nu e pe placul meu.
Daca sunteti fani ai acestui stil ultra-baricat, atunci veti aprecia mai mult vinul in cauza. Cum eu nu sunt, am ramas putin dezamagit de acest Santomas, al carui potential este evident doar ca ceva nu se leaga in sticla...
Concursul de vinuri spumante romanesti 2024 si doua-trei panseuri
Acum 2 săptămâni
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu